Barurile de noapte de pe vremea lui Ceaușescu: băutură, fete și scandal
Austeritatea nu era pentru toată lumea în perioada comunismului românesc. Protipendada Capitalei petrecea în barurile de noapte din București, în acordurile hiturilor vremii, clătindu-și privirile cu manechinele mamei Zina. Se consumau băuturi fine, se făceau și se desfăceau înțelegeri politice și se puneau la cale afaceri în cheie minoră, cu frigidere, congelatoare și mașini de spălat.
Moartea lui Cornel Patrichi, ”regele dansului” din vremea lui Ceaușescu, a readus în prim-plan povestea barurilor de noapte ale Capitalei. Viorel Păunescu, amfitrionul spectacolelor de la barul București, a evocat rolul-cheie jucat de talentatul coregraf în aceste locuri, sub privirile fiului cel mic al dictatorilor, Nicu Ceaușescu.
Barul București, fost Atlantic, închis de Elena Ceaușescu din cauza lui Nicușor
”Am colaborat cu Patrichi pentru toate cabaretele, inclusiv la barul București, fostul Atlantic. În 1976, Ceaușescu a trecut la un moment dat prin fața barului, pe locul fostului teatru Cărăbuș, și a întrebat ce se întâmplă acolo, ce spectacol e la Cărăbuș. Atunci a dispus să se facă barul București, cel mai mare din Capitală, unde să vină cei mai buni prieteni ai lui. Îl aprecia pe Patrichi, străinii veneau mereu aici să-i vadă coregrafiile. Inaugurarea s-a făcut atunci cu Stela Popescu și Ștefan Bănică. Eu am fost șef de complex”, și-a amintit Păunescu.
Barul București a devenit un reper pentru nomenclatura comunistă și preferatul mezinului familiei Ceaușescu, Nicușor, care s-a îndrăgostit aici de una dintre artistele vremii, Janina Matei. De altfel, această pasiune pare să fi condus la închiderea clubului, după cum a povestit într-un alt interviu Viorel Păunescu. Elena Ceaușescu, care nu vedea deloc cu ochi buni această poveste de dragoste, a dispus o serie de controale care să îngroape clubul. Pe locul lui s-a deschis o casă de modă.
Alți martori, citați de Evenimentul zilei, vorbesc despre ratarea de către Nicușor a unei curse către New York, ceea ce ar fi trezit furia Elenei Ceaușescu. ”Tovarăşu Nicu trebuia să plece la New York. Fusese ales într-o funcţie importantă, onorifică în cadrul Anului internaţional al tineretului, sau cam aşa ceva. Îl aştepta un avion special. El nu venea pentru că dormea cu Jeanina Matei în apartamentul special amenajat la barul Atlantic. Comandantul aviaţiei civile a sunat-o pe tovarăşa Elena Ceauşescu să-i raporteze că avionul îl aşteaptă de multă vreme pe tovarăşul Nicu, dar peste câteva ore iese din marja de timp pentru care are aprobarea de zbor. Aceasta trebuie înnoită şi costa mii de dolari. Tovarăşa s-a enervat. Nicu a fost făcut pachet şi suit în avion. Ea a ajuns la concluzia că băiatul ei nu are nici o vină din moment ce, în apropierea serviciului său (CC al UTC), se află acest local de pierzanie. Aşa că a hotărât să îl desfiinţeze imediat”, se arată în sursa citată.
Barul Melody, de la subsolul cinematografului Patria, fieful ”șmecherilor”
Despre barul Melody, situat la subsolul cinematografului Patria, condus tot de Viorel Păunescu, umblă vorba că era cel mai cochet local al vremii, locul în care își făceau de cap ”șmecherii” precum Giovani Becali, Gino Iorgulescu, fotbaliștii de la Steaua, însoțiți și ținuți în frâu de Valentin Ceaușescu, dar și gașca veselă formată din tânărul Mădălin Voicu, Serghei Niculescu Mizil, Nicu şi Zoia Ceauşescu, Jean Maurer, copiii lui Gheorghiu Dej, Călin Andrei - fiul lui Ştefan Andrei, Vlad şi Adi – fiii primarului Capitalei Dumitru Popa sau Zina Dumitrescu.
În anii ’80, perioada în care Steaua făcea legea în Europa, câștigând Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei, fotbaliștii petreceau aici, având grijă, după declarațiile lui Viorel Păunescu, să achite nota de fiecare dată.
„Eu mergeam în bar în fiecare noapte şi acolo vedeai de la balerine până la fete mai «uşoare», că doar acolo nu veneau profesori universitari sau academicieni. O parte dintre cântăreţe au fost combinate cu băieţi din anturajul nostru. Acolo erau şi «şmecherii», ca Giovani Becali, fotbalişti, sportivi, actori, artişti. Toată lumea se învârtea în baruri, cum merg acum în Bamboo”, explică Serghei Mizil.
Viorel Păunescu, ”părintele” divertismentului de noapte din București
Nu întâmplător numele lui Viorel Păunescu este legat de cele mai în vogă baruri din Capitală. Omul de afaceri a reorganizat viața de noapte bucureșteană, în conformitate cu normele moralei comuniste, începând cu anii 1975-1976.
Conform Cotidianul, la începutul anilor ’70, echipa de control a Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR nota: „Din observaţiile făcute şi discuţiile purtate a reieşit necesitatea îmbunătăţirii călităţii artistice a programelor de bar şi de a se face unele modificări la apariţiile de striptease. În primul rând, nicio dansatoare să nu mai apară complet goală, iar pe piept să se aplice paiete sau sutiene transparente. De asemenea, să nu se mai practice apariţiile de striptease în grup, ca la Barul roman, şi striptease-ul să nu mai fie extins şi la alte localuri”. (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR - Secţia de Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 5/1968, f. 34-38)
Trimiterea directă era la clubul de noapte Barul roman, situat la parterul unei vile din staţiunea Eforie Nord, condus de Vili Donea, cântăreţ la Direcţia a II-a a Securităţii. Intrat în vizorul conducerii de partid, agentul Vili s-a retras discret. I-a urmat Viorel Păunescu, care a redeschis barul Atlantic, botezându-l și transformându-l într-un reper al ”entertainment-ului” bucureștean, cu spectacole de varietăți regizate de Cornel Patrichi.
După închiderea intempestivă a clubului, Viorel Păunescu și-a mutat activitatea la Mamaia, unde a deschis barul Melody, unde intrau 800 de persoane. Coregrafiile erau făcute de tot de Cornel Patrichi. ”Monica Anghel s-a lansat acolo, Luminița Anghel… Rolul lui Cornel a fost desăvârșit”, își amintește Păunescu.
