2016, anul revenirii în forță a moștenirii lui Adolf Hitler
Pentru nemți lucrurile sunt de acum clare. Anul 2016 a consfințit o revenire în prim-planul opiniei publice germane a moștenirii fostului lider nazist Adolf Hitler, cel care a provocat cel de-Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945), cea mai mare conflagrație militară a tuturor timpurilor, soldată cu peste 72 de milioane de victime, atât din rândurile forțelor militare implicate, dar și a populației civile.
Dacă autoritățile austricece au decis să demoleze casa natală a lui Adolf Hitler (austriac de origine) și în general au evitat constant să încurajeze orice posibilitate a revenirii moștenirii și a ideilor propagate de fostul lor conațional, germanii s-au dovedit mult mai relaxați în această chestiune.
„Mein Kampf”, republicată în Germania anul trecut de cinci ori. A șasea vine în ianuarie 2017
Astfel, în 2016 ei au permis, pentru prima dată după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, republicarea singurei cărți autobiografice a lui Adolf Hitler, celebra „Mein Kampf” – „Lupta mea”. De asemenea, în toamna anului 2016, la Berlin a fost inaugurată de către o firmă privată, o replică aproape perfectă a buncărului în care Adolf Hitler și-a petrecut în primăvara anului 1945 ultimele sale luni de viață, înainte de a se sinucide împreună cu soția sa, Eva Braun. Turul acestui buncăr, aflat la doar 1,5 kilometri de cel distrus de Armata Roșie în aprilie-mai 1945, durează circa 90 de minute, costă circa 15 euro și déjà s-a impus pe agenda turiștilor ce trec prin capitala Germaniei.
Ediția critică a lucrării „Mein Kampf”, carte pe care Adolf Hitler a scris-o în închisoare, s-a vândut anul trecut în Germania în peste 85.000 de exemplare, după cum susțin noii săi editori.
Andres Wirsching, cel care conduce Institutul de Istorie Contemporană din Munchen și care a fost responsabil pentru comentariile și notele cărții amintite, a precizat de altfel că vânzările s-au dovedit a fi „copleșitoare”. Nimeni nu a încercat însă o explicație evidentă a acestor cifre. Dar cu siguranță a contat atât faptul de a putea intra iar în posesia unui lucru interzis până mai ieri, după cum or fi existat și cititori care au apreciat faptul că lucrarea a fost însoțită de numeroase comentarii care au contextualizat și explicat munca depusă cândva de însuși Hitler la cartea sa. Și nu e de neglijat nici faptul că volumul a fost redactat în închisoarea Landsberg, acolo unde Hitler se afla închis pentru implicarea sa în lovitura de stat din Berăria din München, 1923.
Cartea include întreaga ideologie care i-a condus pe naziști la opresiune și tentativă de exterminare a evreilor, soldată cu peste șase milioane de victime din rândul poporului ales. De asemenea, nu trebuie uitat nici amănuntul conform căruia Hitler încerca să-și explice sieși și conaționalilor săi maniera în care Germania a putut pierde Primul Război Mondial, 1914 – 1918 (în cadrul căruia Hitler a luat parte activă), conflagrație în care a controlat practic majoritatea fronturilor, fără a reuși însă să-și asigure victoria finală.
Practic, în 2016 au fost retipărite cinci ediții critice a lucrării lui Adolf Hitler, o a sasea editie exegetică fiind anunțată chiar pentru sfarsitul primei luni a anului 2017.
Noi ediții în limbi de circulație internațională, inclusiv franceză, sunt așteptate chiar în acest an
Nici una dintre șase ediții nu a inclus fotografii ale fostului șef al statului german și nici simboluri naziste, în baza unei legi care interzice așa ceva în Germania de mai multe decenii. De asemenea, se vorbește déjà că o versiune franceză va vedea curând lumina tiparului, incluzând o mare parte din cele peste 3.500 de comentarii ce însoțesc edițiile germane.
După înfrîngerea suferită la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, „Mein Kampf” a fost interzisă la orice publicare legală vreme de șapte decenii, interdicție ce a expirat la 1 ianuarie 2016. Același Andres Wirsching declara cu un an în urmă că „este absurd să se creadă, la fel ca în anii 50, că totul a fost din vina lui Hitler”, avertizând că este necesar să se învețe din greșelile trecutului, ceea ce ar contribui la o altfel de cunoaștere decât cea „care se extinde arbitrar și iresponsabil".
Destinul a făcut însă ca 2016 să fie anul în care Germania s-a confruntat nu doar cu cea mai mare migrație pașnică din întreaga sa istorie, în special din partea unei populații de factură musulmană, dar și cu cele mai mari atentate din istorie, cel mai recent fiind produs de un tânăr tunisian în cadrul Târgului de Crăciun din Berlin, soldat cu 12 morți și circa 40 de răniți.
