De ce vârsta pe care o simți poate fi diferită față de cea trecută în cartea de identitate
Vârsta pe care o simți este diferită de cea trecută în cartea de identitate. Mulți oameni spun, conștienți sau nu, o altă vârstă față de cea reală. Unii se văd mai tineri, alții mai bătrâni. Cercetătorii spun că această vârstă denumită ”subiectivă” de fapt ne ajută să ne protejăm de boli și să îmbătrânim mai frumos.
Că ”vârsta este doar o cifră” nu mai miră pe nimeni. Deseori vedem cupluri de îndrăgostiți și chiar căsătoriți cu diferențe de peste 10 ani între ei. Pentru mulți par, propabil, niște ciudați. Însă este posibil să nu fie chiar o anomalie. Oamenii de știință au cercetat acest comportament al ființelor umane și au descoperit că este de fapt un sistem de apărare.
Majoritatea oamenilor se simt mai tineri sau mai în vârstă decât sunt cu adevărat - iar această „vârstă subiectivă” are un efect mare asupra sănătății lor fizice și mentale, scrie BBC FUTURE. Imaginați-vă, pentru o clipă, că nu aveți certificat de naștere și vârsta dvs. a fost pur și simplu bazată pe modul în care vă simțiți în interior. Câți ani ai spune că ai?
Ca și înălțimea sau dimensiunea pantofului tău, numărul de ani care au trecut de când te-ai născut este un fapt neschimbabil. Dar experiența de zi cu zi sugerează că adesea nu experimentăm îmbătrânirea la fel, mulți oameni simțindu-se mai bătrâni sau mai tineri decât sunt cu adevărat.
Oamenii de știință sunt din ce în ce mai interesați de această calitate. Ei spun că „vârsta subiectivă” poate fi esențială pentru înțelegerea motivelor pentru care unii oameni par să ”înflorească” odată cu înaintarea în vârstă - în timp ce alții se sting. „Măsura în care adulții în vârstă se simt mult mai tineri decât sunt pot determina decizii importante de zi cu zi sau de viață pentru ceea ce vor face în continuare”, spune Brian Nosek de la Universitatea din Virginia.
Bătrânii care se cred mai tineri au risc scăzut de depresie
Pe măsură de îmbătrânesc, oamenii devin mai puțin extrovertiți și mai puțin deschiși la experiențe noi. Însă cei care se cred mai tineri această schimbare de pesonalitate întârzie să apară.
Cercetătorii au arătat că persoanele cu vârste subiective mai tinere au devenit, de asemenea, mai conștiincioase și mai puțin nevrotice - schimbări pozitive care vin odată cu îmbătrânirea normală. Așa că par să câștige înțelepciunea care vine cu experiență de viață mai mare. Însă nu mai au energia tinereții pentru a face diverse lucruri. Nu este ca și când o vârstă subiectivă mai mică ne lasă înghețați într-o stare de imaturitate permanentă.
De asemenea, această vârstă subiectivă mai tânără pare să vină cu un risc mai mic de depresie și o bunăstare mentală mai mare pe măsură ce îmbătrânim. Aduce și o sănătate fizică mai bună, inclusiv riscul de demență este mai scăzut.
Cu opt ani mai tineri
Majoritatea oamenilor se simt cu aproximativ opt ani mai tineri decât vârsta cronologică reală. Există multe motive pentru care vârsta subiectivă ne spune atât de multe despre sănătatea noastră. Poate fi un rezultat direct al celor care însoțesc schimbările de personalitate, cu o vârstă subiectivă mai mică ceea ce înseamnă că vă bucurați de o gamă mai mare de activități (cum ar fi călătoria sau învățarea unui nou hobby) pe măsură ce îmbătrânești.
Percepem timpul ca pe Marte
Cercetătorii Brian Nosek și Nicole Lindner de la Universitatea din Virginia au investigat modul în care evoluează discrepanța dintre vârsta subiectivă și cea cronologică de-a lungul vieții. După cum vă așteptați, majoritatea copiilor și adolescenților se simt mai în vârstă decât sunt cu adevărat. Dar acest lucru trece după aproximativ 25 de ani, când vârsta simțită scade în spatele vârstei cronologice. La 30 de ani, aproximativ 70% dintre oameni se simt mai tineri decât sunt cu adevărat. Iar această discrepanță nu crește decât în timp. După cum au menționat Nosek și Lindner în lucrarea lor, „Îmbătrânirea subiectivă pare să apară pe Marte, unde un deceniu al Pământului este egal cu doar 5,3 ani marțieni.”
Lindner și Nosek au măsurat, de asemenea, „vârsta dorită” a participanților la studiul lor - care, spre surprinderea lor, au urmat și timpul marțian. „Continuă să mergem cu noi și cu un ritm ușor mai lent decât cum ne simțim acum”, a spus Nosek. Acest lucru ar părea că „susține ideea că trăim experiențele noastre de viață ca fiind în continuă îmbunătățire, doar un pic mai lent decât experiențele noastre reale”, spune el. Nu este ca și cum ar exista o singură vârstă de vârf. Din nou, acest flip apare la mijlocul anilor 20: 60% dintre tinerii de 20 de ani vor să fie mai mari. Însă până la 26 de ani, 70% ar prefera să fie mai tineri.
Unii psihologi au speculat că o vârstă subiectivă mai mică este o formă de autoapărare, protejându-ne de stereotipurile de vârstă negativă.
Prin protejarea noastră de viziunea nefastă a societății asupra îmbătrânirii și oferindu-ne o viziune mai optimistă asupra viitorului nostru, această autoapărare ar putea, la rândul ei, să explice și mai mult unele dintre beneficiile pentru sănătate.
Cercetătorii spun că în baza acestor studii, specialiștii ar putea găsi metode de a prelungi sănătatea pe baza vârstei subiective.
Profesorul Yannick Stephan de la University of Montpellier consideră că medicii ar trebui să solicite tuturor pacienților lor să le spună vârsta lor subiectivă și să identifice persoanele care prezintă cel mai mare risc de probleme de sănătate pentru a-și planifica consultațiile mai eficient.
Între timp, aceste descoperiri ne pot oferi tuturor o viziune mai nuanțată a modului în care creierul și corpurile noastre privesc trecerea timpului. Oricât de bătrân ai fi, merită să ne întrebăm dacă vreuna dintre aceste limitări provin din interior.
Citește și:
Cel mai bătrân om al planetei are 123 de ani şi se ține bine. A provocat stupoare in aeroport
