80 de ani de la cel mai mare cutremur din secolul XX. A avut 7,7 pe scara Richter
În 10 noiembrie 2020 se împlinesc 80 de ani de la cutremurul vrâncean din 1940, care a avut cea mai mare magnitudine din secolul XX, 7,7 pe scara Richter. Efectele au fost devastatoare: peste 1.000 de morți, 4.000 de răniți. S-a simțit pe o suprafață de peste 2 milioane km², până la Marseille și Moscova.
Pe 10 noiembrie 1940, în zona seismică Vrancea s-a produs cel mai mare cutremur din secolul XX. S-a produs la ora 3.39, la o adâncime de 150 km, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP). Pentru comparație, seismul din 4 martie 1977 a avut magnitudine 7,4 pe scara Richter.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost precedat de alte cutremure mai mici. Pe 22 octombrie a fost un cutremur de magnitudine 6,5 care a provocat crăpături în pereți și geamuri sparte. Au urmat și alte replici de magnitudine peste 4, iar pe 8 noiembrie 1040 a fost înregistrat un seism de 5,5 pe scara Richter.
Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat. Studiile ulterioare au ajuns la concluzia că marele cutremur din noiembrie 1940 a rupt segmentul cel mai profund al blocului litosferic, undeva între 135–160 km adâncime.
Pagube la cutremurul din 10 noiembrie 1940
- Numărul total al victimelor este nesigur din cauză că se cenzurau informațiile din timpul războiului.
- În București, cutremurul a fost simțit puternic și s-au produs importante pagube. Se estimează la circa 300 – 500 de morți. Tot atunci s-a prăbușit blocul Carlton, cu 12 etaje, una dintre cele mai moderne clădiri ai vremii, construit din beton armat. Se afla la intersecția străzii Regale, cu bulevardul Nicolae Bălcescu (denumit atunci Brătianu). Nici un supraviețuitor din acest bloc. Blocurile de alături au fost grav avariate: blocul Belvedere de la strada Brezoianu nr.7, bocul Wilson, precum și alte 183 de case. Primăria Capitalei a primit peste 2.500 de cereri de asistență la clădiri avariate.
- S-au înregistrat pagube mari la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, la clădirea Casa de Depuneri (CEC), Palatul Poștei, Palatul Justiției, iar Biserica Popa Tatu s-a dărâmat.
- O serie de personalităţi şi-au pierdut viaţa în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat şi I. Vasilache, compozitor şi cântăreţ la modă, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe şi Vasilache, celebri în perioada interbelică.
- Potrivit propriilor declaraţii, actorul Sebastian Papaiani și-a pierdut frații gemeni la cutremurul din 1940.
- Printre clădirile afectate a fost și închisoarea Doftana, ale cărei ziduri s-a prăbușit, cauzând moartea a 14 deținuți.
Orașul Paciu, ras de pe fața pământului
- Dupa cutremur, orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90-95%. Din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau barne aflate la periferie.
- Orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate.
- La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2795 de clădiri (172 distruse).
- În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
- După evaluarea pagubelor, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a efectuat un studiu detaliat cu privire la efectul seismului asupra clădirilor din beton armat.
- Inginerii au ajuns la concluzia că normele referitoare la calculul construcţiilor din beton armat nu prevedeau riscul seismic, fiind copiate după modelul german, fără să se țină cont că Germania se află într-o zonă fără risc seismic. (Sursa INFP)
Citește și:
Cum ar arăta România după un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter
