Cum a ajuns PD-istul Liviu Dragnea preşedintele PSD
”Cât ţine moşia lui Dragnea? Cât vrea el!”. Aceasta este descrierea pe care o fac locuitorii din Teleorman averii fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea, de ieri noul preşedinte al PSD.
Pentru ambiţiosul ţăran din Gratia de Teleorman puterea a venit însă cu linguriţa, după ce a ţopăit ca un cangur prin partide, doctrine şi funcţii. S-a călăuzit după principiul sănătos ”mai bine fruntaş la tine în sat, decât ultimul la oraş”. A fost inginer auto, şef de atelier, manager la firme private, dar în 1994 a avut o revelaţie: politica este cheia spre seiful cu putere. A crezut că îi stă bine democrat şi a ajuns şeful filialei locale a PD. A tras lozul norocos: după doar doi ani ajungea prefect, iar în 2000 îşi vedea visul cu ochii, adică devenea preşedintele Consiliului Judeţean. Din nou simte pulsul şi, într-o noapte, trece la PSD. E reales la cârma judeţului în 2004 şi în 2008. Între timp trece ca acceleratul prin funcţiile din PSD şi devine pe rând vicepreşedinte, secretar general al partidului, şef de campanie pentru alegerile europarlamentare din 2007 şi parlamentare din 2008.
Pentru că judeţul devenise prea mic, iar noţiunea de baron local îl deranja, în 2012 a trecut în altă ligă: s-a făcut deputat. Şi tot urcă. Pentru oricine ar fi fost suficient, nu şi pentru Dragnea. Pe 21 decembrie 2012 devine vicepremier, ministrul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale. În 2013, a fost ales preşedinte executiv al PSD, iar potrivit unor surse din partid, funcţia a fost gândită special pentru el.
În noiembrie 2014 primeşte primul şut adevărat de la electorat. Pierde alegerile, în calitate de şef al campaniei prezidenţiale a lui Victor Ponta. Pierde şi fotoliul de ministru. Pentru mulţi ar fi fost începutul sfârşitului, dar nu şi pentru Dragnea. Pe 22 iulie 2015 devenea preşedintele interimar al PSD, în locul lui Victor Ponta, care rămânea doar prim-ministru, iar ieri a fost ales preşedinte cu drepturi depline, fiind singurul candidat.
A reuşit să scape neatins de acuzaţiile de conflict de interese lansate în 2004, pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov. DNA i-a venit de hac: pe 7 octombrie 2013, când este trimis în judecată pentru că şi-a folosit autoritatea pentru fraudarea referendumului din 2012. Este condamnat pe 15 mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare, dar decizia nu este definitivă. Recursul se judecă pe 23 noiembrie.
Cât de sărac este omul politic care a devenit şeful stângii româneşti? La această întrebare răspunsul este simplu: oficial are un teren intravilan în Buşteni de 1.300 de mp, un apartament, un spaţiu comercial de 1.500 de mp şi un teren de 2.900 mp în Turnu Măgurele. Invidiat este însă pentru terenul de 7.000 mp din Alexandria unde, teoretic are o vilă în construcţie. Practic, acolo este un domeniu care l-ar face invidios pe orice miliardar snob. O vilă ca în poveşti, un teren de tenis cu nocturnă şi o piscină de dimensiuni olimpice. „Cinstit şi sărac”, se caracteriza pe vremuri fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, întemeietorul PSD. Dragnea a vrut funcţia lui, dar nu şi portofelul său.
