Medic legist: ”Se moare de Covid-19!” Pacienții aveau multă apă în plămâni și cheaguri pe vasele mici de sânge
Teoria că acest Covid-19 nu ucide, ci doar bolile asociate pe care le are bolnavul iată că a fost demontată! Medicul legist Cristian Stan povestește că a văzut cum acest virus a distrus plămânii unor oameni fără alte patologii. Suficient cât să le ia viața. Pacienții aveau multă apă în organe și cheaguri pe vasele mici de sânge.
”Se moare de Covid-19!” O spune răspicat medicul legist Cristian Stan, de la Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici”, care a făcut autopsii celor decedați și infectați cu coronavirus.
Acesta explică faptul că organele cedează din cauza infecției și că pacienții care au murit din cauza Covid-19 aveau multă apă în plămâni și multe cheaguri pe vasele mici de sânge.
Medicul legist Cristian Stan: ”Pacienții decedați aveau o suprainfecție bacteriană”
„Pacienții decedați, care au fost autopsiați, după infecția pulmonară cu virusul SARS CoV2 aveau și o suprainfecție bacteriană. Această infecție scade dramatic capacitatea imună a plămânilor și atunci orice bacterie se grefează pe plămâni și apar focare bronhopneumonice. Dar din punctul de vedere al evoluției pneumoniilor virale, cam aceasta este regula. Pacienții aveau edem pulmonar foarte hidrofil, multă apă în plămâni, existau tromboze pulmonare aproape în toate stadiile de evoluție ale bolii - vase mici de sânge cu cheaguri. Efectul acestor cheaguri, mai ales în faza incipientă a bolii, este că practic opresc ajungerea sângelui la țesutul pulmonar dependent de cheagul respectiv. Astfel, pe de o parte, se accentuează inflamația locală și pe de altă parte scade oxigenarea sângelui”, a spus medicul la Digi 24.
Scăderea bruscă a oxigenului în sânge, o altă cauză
Cristian Stan a explicat faptul că plămânii ajung să fie grav afectați din cauza faptului că bolnavul are o scădere a oxigenului în sânge, fără a avea o lipsă de aer.
„Există niște cazuri particulare în boala Covid-19, în care pacientul are o scădere a oxigenului în sânge, dar el nu are o lipsă de aer, care ar trebui să apară când scade concentrația de oxigen. Există mai multe teorii. Una din ele spune că dacă nu crește și dioxidul de carbon în sânge, practic centrii cerebrali nu reacționează”, a declarat medicul legist.
Coronavirusul poate ataca ficatul și creierul
Totodată, specialistul a observat că boala afectează uneori și ficatul sau creierul, astfel că se poate ajunge la cazuri de encefalită, encefalopatii și că există tulburări neurologice. Vorbim aici despre pierderea mirosului, pierderea gustului, pierderea echilibrului sau alte tipuri de tulburări neurologice, chiar și psihiatrice.
Acestea pot fi explicate prin invadarea creierului de către virus sau pot exista și explicații legate de această obstrucție a vaselor cerebrale mici de către trombii care apar în încă din etapele incipiente ale bolii.
„Infecția e cea care determină ca pacientul să ajungă în statusul de prăbușire a imunității și bineînțeles că toate fenomenele septice ulterioare sau insuficiența multiorganică sau sindromul inflamator sistemic sunt determinate de această infecție virală. E adevărat că marea majoritate poate mor de o insuficiență a organelor, care este mixtă, septică și inflamatorie, dar boala virală este cea care creează premisele acestor complicații. Este evident din punct de vedere științific”, a adăugat profesorul Cristian Stan.
42 de persoane ucise de coronavirus, în ultimele 42 de ore
Medicul Adrian Marinescu a explicat, la rândul său, că aceste microtromboze ajung peste tot. Practic, fiecare organ ar putea fi infectat, pentru că modificările de la nivelul coagulării apar indiferent de formă, cu atât mai mult dacă sunt medii și severe.
Ultimul raport dat astăzi, 25 septembrie, publicității arată că în ultimele 24 de ore au fost infectate cu coronavirus 1.629 de persoane, iar 42 au murit.
Sunt 25 de bărbați și 17 femei, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bitrița, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Iași, Mehedinți, Prahova, Timiș, Vaslui, Ilfov și București.
Trei dintre decedați au între 40-49 ani, 5 sunt din categoria de vârstă 50-59 de ani, 10 au între 60-69 de ani, alte 10 sunt trecute de 80 de ani. Cei mai mulți, 14, au între 70 și 79 de ani.
