«Ne sufocă dorul de mami şi de tati»
Mesaje emoţionante! La îndemnul psihologilor, sute de copii din România le-au adresat părinţilor plecaţi la muncă în străinătate scrisorile pe care nu le-au scris niciodată. Micuţii au umplut pagini întregi, interpretate de psihologi drept adevărate strigăte de ajutor. “Banii nu pot umple golul din sufletul meu”, scrie o fetiţă ai cărei părinţi lucrează peste hotare.
Dor de părinţi! Oficialii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Olt au lansat un proiect numit „Mesaj către părintele meu“. Sute de copii cu vârste între 8 şi 18 ani, din Olt, Vrancea şi Hunedoara, au fost îndemnaţi să se adreseze părinţilor plecaţi la muncă în străinătate prin scrisori sau prin desene. În martie 2019, psihologii şcolari din Olt au jurizat creaţiile trimise de peste 600 de elevi.
„Am citit toate aceste lucrări cu lacrimile şiroind. Am oftat tot timpul. Dar întrebarea este: «Ce facem mai departe?»“, spune psihologul şcolar Lucia Drăghiceanu, de la CJRAE Olt. Specialistul crede că ar trebui demarate programe sociale de conştientizare în rândul părinţilor a efectelor negative apărute ca urmare a separării de copii.
Psihologii şcolari care au citit scrisorile se declară şocaţi de câtă suferinţă ascund elevii cărora în aparenţă nu le lipseşte nimic, scrie adevarul.ro. „Copiii ăştia spun că urăsc avioanele, pentru că ele le duc părinţii departe“, dezvăluie, aproape în şoaptă, Aurora Szocs, alt psiholog implicat în proiect.
Una dintre elevele de gimnaziu scrie că „fiecare secundă este ca o piatră ce mă apasă pe suflet când nu sunteţi cu mine. Am sufletul plin de tristeţe că m-aţi lăsat singură când am mai mare nevoie de voi, în anii adolescenţei mele. Îmi trimiteţi bani şi poze lunar, am de toate şi totuşi nu am nimic. Banii nu pot umple golul din sufletul meu. (…) Ştiu că munciţi din greu pentru a-mi oferi totul, dar voi nu ştiţi cât de mult vă duc dorul“.
„Îmi vreau familia înapoi“, aşa îşi intitulează mesajul o altă copilă, care păşeşte spre adolescenţă şi care-i roagă pe toţi părinţii să se gândească de două ori înainte să plece. „Când persoanele dragi sunt lângă noi e simplu, dar când sunt departe ne schimbăm părerea, ne doare, şi nu orice, ne doare sufletul şi ne sufocă dorul de ei“, scrie fata.
Scrisorile şi desenele trimise de copii ar urma să fie incluse într-un volum. Mulţi dintre părinţii vizaţi le-au văzut deja la festivitatea de premiere a celor mai reuşite lucrări. Au fost recompensaţi 79 de copii, cu premii simbolice, constând în produse de papetărie. „Toate lucrările au o trăsătură comună, şi anume rugămintea adresată părinţilor de a reveni acasă. Sunt foarte emoţionante“, adaugă psihologul şcolar Lucia Drăghiceanu.
