Racla cu moaştele Sfintei Paracheva, scoasă din catedrală pe un baldachin împodobit cu flori
În faţa Catedralei Mitropolitane din Iaşi a fost instalat un baldachin împodobit cu flori, în care va fi depusă racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Miercuri, 14 octombrie, ortodocşii din întreaga ţară o sărbătoresc pe această martiră a credinţei. Este pentru prima oară de la Revoluţie când rămăşiţele Cuvioasei sunt scoase doar în ziua sărbătorii.
Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei a efectuat marţi ultimele pregătiri pentru Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, care va fi marcat printr-o slujbă pe bulevardul Ştefan cel Mare. Scena - baldachin pe care va fi pusă racla a fost amplasată deja în curtea interioară a Catedralei Metropolitane din Iaşi. Baldachinul din curtea Mitropoliei a fost decorat cu mai multe ghivece cu crizanteme.
Acces restricţionat
”Slujba din ziua de 14 octombrie se va ţine pe pietonalul Ştefan cel Mare, pe podiumul special amenajat”, explică, pentru ziaruldeiasi.ro, preotul Constantin Sturzu, de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
“În spaţiul din faţă vor fi amenajate locuri unde să poată sta credincioşii, aproximativ 500 de persoane, care trebuie să aibă buletin de Iaşi. Forţele de ordine vor restricţiona accesul”, spune părintele.
Verificarea buletinelor
Preotul Constantin Sturzu mai face un anunţ: “Racla cu sfintele moaşte va fi depusă în acest baldachin. E un moment tradiţional, datând de dinainte de 1989, ca racla să fie scoasă măcar pe 14 octombrie. În anii anteriori, racla era scoasă mai devreme de momentul prăznuirii, întrucât rândul pelerinilor era foarte mare”.
Cei 500 de ieşeni vor sta pe scaune pregătite de Primăria Iaşi, care vor fi amplasate cu respectarea normelor sanitare. Jandarmeria va verifica buletinele credincioşilor.
S-a retras în pustie
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, la 50 de kilometri de Constantinopol, în localitatea cunoscută azi cu numele de Selim Paşa. A fost fiica unei familii bogate, ataşată de biserică. Sfânta şi-a petrecut copilăria la Epivatos, pe ţărmul Mării Marmara. În tinereţe, a fost cerută în căsătorie de mai mulţi bărbaţi şi i-a refuzat pe toţi. Dorinţa tinerei era să se retragă în pustie şi a plecat de acasă.
Ea s-a închinat la mănăstirile din Constantinopol şi la locurile sfinte de la Ierusalim, după care a mers în pustiul Iordanului. La 25 de ani, cuvioasa a fost îndemnată de un înger să se întoarcă la familia sa şi a revenit în Epivatos, unde a întemeiat un cămin pentru săraci.
Doi ani mai târziu, cuvioasa a murit şi a fost îngropată la malul mării. Trupul a fost dezgropat după ce aceasta li s-a arătat în vis unor localnici, cerându-le să fie aşezată într-un loc de cinste. Trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica de care a avut grijă. După 200 de ani, moaştele au fost mutate la Târnovo, Vidin, Belgrad, Constantinopol, Bucureşti şi Iaşi.
Pelerinajul din Bucureşti a fost anulat
Pe 26 octombrie, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, iar pe 27 octombrie - pe Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. Premierul Ludovic Orban a anunţat că pelerinajul din Bucureşti, prilejuit de aceste sărbători, nu va putea avea loc din motive de securitate sanitară.
“Sunt un om credincios, întotdeauna am fost alături de proiectele Bisericii”, a spus prim-ministrul. “Pe de altă parte, riscul este foarte mare. Mulţi dintre credincioşii care participă la aceste pelerinaje sunt oameni în vârstă. În parohii se organizează deplasări cu autocarul, în condiţii pe care nu le putem controla. Îi rog pe credincioşi să înţeleagă că nu am făcut-o decât pentru a proteja sănătatea”, a explicat liderul PNL.
