Traian Băsescu: "Te întrebi de ce să excluzi posibilitatea ca şi asupra ţării tale să se manifeste o putere de talia Rusiei"
Preşedintele Traian Băsescu a făcut câteva declaraţii, în cadrul unei conferinţe de presă, prin care a explicat poziţia României cu privire la situaţia conlflictuală din Ucraina. Şeful statului a participat joi şi vineri la summitul NATO găzduit de Ţara Galilor.
"Aşa cum am promis la încheierea Summit-ului NATO, vreau să revin cu unele elemente ale acestui Summit de interes pentru România, în condiţiile în care la conferinţa de presă din data de cinci am axat informaţia strict pe ceea ce este extrem de important pentru noi şi, de fapt, zonele în care contribuţia noastră la documentele Summit-ului a fost importantă.
Aş relua cuvintele cu care am început conferinţa de presă de la Newport, şi anume: acest Summit a confirmat solidaritatea, dar şi soliditatea alianţei şi s-a dat ferm mesajul că securitatea şi, implicit, libertatea, prosperitatea nu sunt gratuite. Costă bani prin nevoia de a avea armate performante gata să apere democraţiile. La Summit s-au adoptat 20 de documente din care cinci sunt publice, alte 15 sunt clasificate şi reflectă elemente pe care le găsiţi în declaraţii. Nu este niciun document clasificat care să nu fie reflectat într-un mod decent, spun eu, în conţinutul declaraţiei, dar nu se intră în detaliile tehnice, militare. Aş vrea să înţelegem unde am fost înainte de Summit şi unde suntem după. Toţi avem harta Europei în minte, mai ales flancul estic al Alianţei. De pe tot flancul estic erau Polonia şi ţările baltice care aveau un plan de contingenţă, deci partea de nord a flancului estic. Partea de sud a flancului estic este reprezentată de estic, avea de asemenea un plan de contingenţă, în cazul în care Turcia ar fi fost atacată. România şi Bulgaria nu aveau un astfel de plan, erau considerate în afara riscurilor de a fi atacate militar. Modificarea este că şi România are după acest Summit un plan de acţiune în cazul în care este atacată, în condiţiile în care militarii de la NATO, sub comanda Comandatului Forţelor NATO în Europa au elaborat scenariile în cazul în care securitatea României ar fi afectată. Planul de acţiune dă soluţiile pentru a apăra România alături de propriile ei forţe armate.
Asta e marea deosebire dintre starea României dinainte de Summit-ul NATO, respectiv după. România este o ţară care va fi apărată în orice scenariu în care ar fi atacată. În baza deciziilor Summit-ului, structurile militare NATO şi cele naţionale trebuie să elaboreze disponibilităţile de forţe în NATO pentru ca România să fie apărată. Ce vreau să înţelegeţi, ca să dăm valoarea corectă cuvântului solidaritate. NATO nu are un buget la Bruxelles pe care îl distribuie ţărilor, ci statele care vor trebui să contribuie pentru protejarea prin forţe navale, forţe aeriene, forţe terestre ale NATO vor scoate bani din buzunar pentru securitatea României.
La fel cum costurile pe care le-am avut în Afganistan, cu trupele noastre au fost unele pe care ni le-am suportat. În NATO, când se pune problema apărării, toate aceste state plătesc din buzunarul lor operaţiunile. Toţi contribuabilii din statele NATO suportă costurile pentru securitatea României. Care au fost argumentele noastre pentru elaborarea acestui plan? În primul rând, am subliniat lanţul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre, fie că vorbim de Abhazia, de Nagorno Karabah, de Transnistria sau, acum, de Crimeea.Toate acestea sunt controlate de Federaţia Rusă şi pot fi activate, reîncălzite, unul câte unul sau toate odată, ceea ce ar genera o destabilizare consistentă în jurul Mării Negre. În urma anexării Crimeei, flota de la Sevastopol se află la numai 160 de mile marine de coasta României şi trebuie să ţinem cont că în flota de la Sevastopol se află crucişătorul Moscova, una dintre cele mai echipate nave, sunt fregate, distrugătoare şi ale tipuri de nave care în şase ore pot fi pe coasta românească a Mării Negre. În sfârşit, Ucraina.
Evenimentele din Ucraina pentru noi au fost un argument formidabil că Federaţia Rusă poate derula acţiuni iraţionale. România totdeauna a considerat că relaţia regională e bazată pe respectarea Cartei ONU. Iată că se poate ieşi din această zonă care a garantat pacea în Europa, se poate acţiona iraţional şi te întrebi de ce să excluzi posibilitatea ca şi asupra ţării tale să se manifeste o putere de talia Rusiei. Nu sunt un adept al ideii că s-ar putea produce. În proporţie de 99,9%, o agresiune a Rusiei împotriva României nu se poate produce, dar rămâne un 0,01%. Ca şef de stat nu am dreptul să nu iau în considerare această criză de securitate şi să nu cer aliaţilor noştri să garantăm securitatea României şi împotriva iraţionalului. Acestea au fost argumentele care au dus la realizarea planurilor de contingenţă şi de acţiune care vizează tot flancul estic, inclusiv România", a spus Traian Băsescu, potrivit Adevarul.
