Le Monde, reportaj emoţionant acasă la Patrick Ekeng
Le Monde a publicat azi un reportaj realizat în Camerun, după decesul fotbalistului dinamovist Patrick Ekeng. Ziariştii au prezentat reacţiile prietenului şi mamei lui "Patou", jucător de la care se aşteptau să realizeze lucruri mari, dar a plecat "fără Balonul de Aur" şi fără să aibă timp să termine construcţia "palatului" său la care visa de mic.
"Camerunul în stare de şoc după moartea fotbalistului Patrick Ekeng", este titlul reportajului din Le Monde, conform news.ro, care începe cu reacţia celui despre care prietenii spuneau că este geamănul dinamovistului.
"Patrick Ekeng era prietenul meu, fratele meu. Ni se spunea gemenii. Am comunicat vineri dimineaţă pe WhatsApp. Mi-a vorbit despre meciul pe care urma să îl joace seara. Nu ştiam că urma să moară", afirma sâmbătă Blaise Pascal Esseri, îmbrăcat complet în negru, dându-şi jos ochelarii de soare cu mâna tremurândă pentru a-şi şterge lacrimile.
Le Monde notează că în cartierul Essos, din Yaounde, prietenii din copilărie ai lui Patrick Ekeng erau în stare de şoc. "Trişti, cu privirile rătăcite şi ochii roşii, ei nu vorbesc. Cu toţii au petrecut cea mai urâtă noapte a vieţii lor. După o noapte albă, Blaise Pascal Esseri, tânărul technician care locuieşte în Douala, a luat primul tren pentru a se alătura prietenilor săi la Yaounde. S-au strâns sâmbătă în apropierea «micului stadion» transformat în garaj, parcare şi loc de spălare a maşinilor, unde îi plăcea lui Patrick să joace", mai scrie jurnalul francez.
“L-am cunoscut aici în urmă cu peste zece ani”, a povestit Anicet Ondoa, alt prieten. “În acea perioadă eram mult mai tineri şi jucam fotbal în fiecare week-end. Abia se mutase în cartier cu familia sa. Într-o zi, el a venit la acest stadion şi ne-a întrebat dacă poate să joace cu noi. Părea fragil, dar am acceptat”, a adăugat el.
Le Monde scrie că de la primul meci prietenii au fost impresionaţi de "micul geniu". Patrick manevra mingea cum ai spune "bună ziua". Juca şi dribla atât de bine pentru un jucător de vârsta sa încât era supranumit de prieteni "Balonul de aur", ei fiind convinşi că într-o zi cel pe care îl numeau afectuos "Patou" ar fi obţinut acest premiu. Ei au format destul de rapid "Zimbabwe", un fan-club care îl urma pe jucător în toate deplasările. Încurajările au avut rezultate: Patrick a trecut cu brio testul miticului club de prim eşalon Canon din Yaounde în 2008, când încă era elev la liceul din Nkoldongo.
Joseph Atangana, antrenor al echipei Canon în acea perioadă, îşi aminteşte de un jucător "prea tânăr", cu o puternică prezenţă fizică şi fără teamă de probleme. De altfel, testul consta într-un duel cu un adversar "redutabil". Ekeng a câştigat duelul şi totodată admiraţia tehnicianului. Cariera camerunezului era lansată. Ekeng a ajuns în Franţa, apoi în Elveţia, în Spania şi în România. La Bucureşti a decedat la vârsta de 26 de ani, lăsând în urmă o văduvă şi o fetiţă de doi ani.
"Mă doare să văd un talent plecând astfel dintre noi. Şi am impresia că Patrick nu a avut cariera pe care o merita. Era foarte talentat", spune Atangana.
La Essos, prietenii se pregăteau sâmbătă să o viziteze pe mama prietenului lor. "Pentru a-şi face curaj, ei revăd fotografii mai vechi, în care apar zâmbitori alături de un Patrick mereu zâmbitor. Plâng din nou. Ca o ironie a destinului, aşteaptă taxiurile pe strada Marc-Vivien Foe, numele fotbalistului camerunez care s-a prăbuşit şi el pe teren, la 26 iunie 2003, în arena Gerland din Lyon", menţionează Le Monde.
"În august 2015, a mai murit un jucător, la Douala, după ce I s-a făcut rău în plin meci. Este prea mult pentru camerunezi”, a afirmat Bienvenu Bikei, journalist sportiv care a urmărit de la început cariera lui Ekeng. "Acest om nu merita să moară. În 2015, când a fost selecţionat la prima reprezentativă pentru Cupa Africii pe Naţiuni am înţeles că nu sunt singurul care vede acest talent imens ascuns în această tinereţe. Mă gândeam că va avea timp pentru a se afirma. Sunt şocat şi întristat de acest deces".
Mama lui Patrick Ekeng, Celine, l-a plâns pe fotbalist la domiciliul familiei, în cartierul Ngousso, alături de vecini, apropiaţi şi chiar trecători. "Am vrut mereu ca Patrick să meargă la şcoală. Dar el a preferat fotbalul. Era pasiunea lui. Dumnezeu l-a chemat, dar de ce atât de tânăr?", a spus Celine.
Yannick Adebogo, jucător al echipei de eşalon secund Titanic Edea, prieten din copilărie al lui Ekeng, a discutat cu fotbalistul cu trei ore înainte de moartea acestuia. "Mi-a spus că era obosit şi că nu voia să joace", explică el. Patrick este cel care îl încuraja să nu cedeze, să continue să muncească pentru a deveni un fotbalist mai bun.
"În curtea în care se află o clădire cu două niveluri în construcţie este multă lume. Cu toţii au venit să îl plângă pe «prietenul», «fratele» Patrick, cel care nu ezita să trimită bani atunci când erau probleme. «Este casa pe care voia să o construiască Patrick», mai spune Celine. Patrick a plecat «fără Balonul de Aur» şi fără să aibă timp să termine construcţia «palatului» său la care visa de când era mic", conchide Le Monde.
Patrick Ekeng a murit vineri seară, după ce s-a prăbuşit pe teren, în minutul 70 al meciului cu Viitorul.