Creştinii ortodocşi în Săptămâna Deniilor: În Joia Mare se prăznuiesc patru momente importante

7 aprilie 2015 21:56

Ultima actualizare: 7 martie 2022 9:22

În a patra zi din Săptămâna Patimilor, în Joia Mare, Sfinţii Părinţi Duhovniceşti au rânduit ca toţi credincioşii să vină în Biserică şi să participe la prăznuirea a patru momente importante petrecute în Săptămâna Patimilor: Spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Prinderea Domnului Nostru Iisus Hristos.

Spălarea picioarelor ucenicilor-un gest de smerenie

În acea vreme, în Israel era o datină din bătrâni: înainte de orice masă, fiecare să-şi spele mâinile (Matei 15: 1-2) Apoi, când cineva intra în casa unei persoane, acolo trebuia să fie un sclav, dar şi câteva lucruri necesare pentru spălarea picioarelor: un lighean cu apă, săpun şi un ştergar.

În acea zi, când Iisus a poposit în casa prietenilor lui, acolo nu era nici un sclav. Iisus s-a aşezat la masă şi se punea problema cine să împlinească ritualul spălării picioarelor în locul sclavului, o slujire importantă în vremea lui Iisus.

Nici unul dintre ucenicii care-l însoţeau nu s-a oferit să presteze munca sclavului Atunci, Iisus a hotărât să spele picioarele mesenilor şi ucenicilor Săi. Rememorând acest eveniment, înţelegem măreţia gestului făcut de Hristos care le-a spălat picioarele, o pildă de smerenie dăruită lor.

După ce le-a spălat picioarele şi şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: “Înţelegeţi ce v-am făcut? Voi mă numiţi pe Mine Învăţătorul şi Domnul şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. Că eu v-am dat vouă pilda că, precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.” ( Ioan 13, 12-15).

Prin gestul Său, Iisus a făcut un exerciţiu de modestie, care să combată boala mândriei de care sufereau ucenicii Săi. Prin exemplul său, Iisus a vrut să mai sublinieze un aspect: Să nu ne considerăm atât de importanţi, încât să nu practică şi treburi mărunte.

Cina cea de Taină. “ Am dorit să mănânc Paştele cu voi !”

La întâlnirea cu ucenicii, aceştia şi-au dat seama că sufletul Lui Iisus era adânc împovărat. Chiar dacă ucenici nu ştiau cauza supărării Învăţătorului lor, şi ei simţeau aceeaşi durere împreună cu El.

Când ucenicii s-au adunat în jurul mesei, El a spus pe un ton de profundă tristeţe. ”Am dorit mult să mănânc Paştele acesta cu voi, înainte de patima Mea; căci vă spun vouă, că de acum încolo nu le voi mai mânca până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu”. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt-o şi le-a dat lor, zicând: “Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi, spre iertarea păcatelor!”.

După ce a rostit aceste cuvinte, Domnul Hristos a continuat: “Aceasta să faceţi întru pomenirea mea”, iar Sfinţii Părinţi spun că aceste cuvinte sunt un testament al Iubirii Lui Hristos faţă de oameni. După ce a cinat, Iisus a luat paharul, zicând: “Acest pahar este Legea cea Nouă , întru Sângele Meu, care se varsă pentru Voi”, spune Luca în Evanghelia sa ( 22, 19-20).

La Cina cea de Taină , Iisus a instituit Sfânta Taină a Împărtăşaniei, prevestind patimile pe care le va îndura.

Iisus a rostit Rugăciunea din Grădina Ghetsimani

Un alt eveniment rememorat în Joia Mare, este rugăciunea rostită de Iisus în Grădina Ghetsimani, adresată Tatălui Ceresc. Aici era locul cel mai liniştit, preferat de Iisus, când El venea în Ierusalim. În acea noapte, Mântuitorul s-a retras să se roage, lăsându-i pe ucenici să privegheze.

Sfinţii Părinţi consideră că rugăciunea rostită de Iisus în Grădina Ghetsimani este “cea mai nobilă dintre toate rugăciunile”, pentru că, în ruga Sa, Iisus a inclus tot neamul omenesc. În cele din urmă, după a treia rugă, găsindu-i pe ucenicii Săi tot adormiţi, Iisus le-a zis: “Sculaţi-vă, s-a apropiat cel ce m-a vândut!“ Iisus a intuit că, în timp ce El se ruga cu lacrimi fierbinţi, voind să împlinească voia Tatălui ceresc, Grădina Ghetsimani s-a umplut de soldaţi.

Cu toţii s-au îndreptat cu făcliile aprinse spre Iisus. În fruntea lor mergea Iuda.

Iisus a fost trădat de Iuda

În acea seară, în timp ce Iisus se adresa ucenicilor, Iuda, unul dintre cei 12 ucenici ai Domnului, a venit însoţit de o mulţime înarmată cu săbii şi cu ciomege.

În grupul însoţitorilor lui Iuda se regăseau şi arhierei şi bătrânii din popor. Atunci, vânzătorul Iuda a dat un semn de recunoaştere însoţitorilor lui: “Pe care-l voi săruta, Acela este! Puneţi mâna pe el!”.

Iuda a folosit această formulă de identificare, sărutul, care este expresia văzută şi simţită a dragostei dintre om şi Dumnezeu. Şi, apropiindu-se de Iisus, Iuda i S-a adresat: “Bucură-Te, Învăţătorule!”; apoi, L-a sărutat pe Iisus, iar acesta i-a zis: “Prietene, pentru ce ai venit?”. Atunci, însoţitorii lui Iuda s-au apropiat şi L-au prins, precizează părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.