La 1 ianuarie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, autorul ”Vasiliadelor”
În prima zi a Anului Nou, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc cu mare evlavie pe Sfântul Vasile cel Mare, ocrotitorul familiei și al oamenilor sărmani. Sfântul Vasile este ierarhul care a orânduit viața monahală și a întemeiat acele opere filantropice numite de credincioși Vasiliade.
De-a lungul secolelor, urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, Biserica a înființat cantine sociale pentru săraci, a început să colecteze mici fonduri (exemplu :cutia milei sau ajutorul social), fondul central misionar, ajutorul acordat unor familii nevoiașe și a celor cu mulți copii. De asemenea, o realizare importantă a Bisericii este înființarea Secției de asistență socială în Facultățile de Teologie.
Sfântul Ierarh este autorul rugăciunii ”Moliftele Sfântului Vasile!
Sfântul Vasile este autorul rugăciunilor foarte puternice care îndepărtează duhurile rele, cunoscute în Ortodoxie sub numele de ”Moliftele Sfântului Vasile”. De asemenea, în ziua de Anul Nou, Biserica Ortodoxă o pomenește pe Sfânta Emilia, mama Sfântului Vasile.
Sfântul Vasile cel Mare este fiul Sfântului Vasile cel Bătrân
S-a născut în anul 330 în cetatea Cezareea Capadochiei într-o familie de creștini foarte evlavioși și înstăriți. Ierarhul Vasile cel Mare este fiul Sfântului Vasile cel Bătrân, un vestit dascăl al cetății Cezareea și un venerat orator din Pont.
Sfântul Vasile a devenit un înainte-văzător
La scurt timp de la naștere, Sfântul Vasile a fost binecuvântat de Dumnezeu să fie un înainte-văzător. În tradiția creştină se spune că, la scurt timp după naştere, pruncul Vasile nu sugea lapte de la sânul mamei în zilele de miercuri şi de vineri. De asemenea, aceeași sursă menţionează că pruncul Vasile a plâns continuu până când a fost botezat. De asemenea, din copilărie, pruncul Vasile a uimit prin unele gesturi: când atingea plantele ofilite, acestea se înviorau, iar atunci când el mângâia animalele bolnave, acestea se însănătoşeau.
A studiat la instituțiile superioare de învățământ ale vremii
Mai târziu, fiind iubitor de învăţătură, Vasile cel Mare a studiat la cele mai importante instituţii de învăţământ din acele timpuri din Cezareea, din Constantinopol şi la cea mai importantă academie din Atena. Aici, tânărul Vasile a studiat cu pasiune astronomia, geometria, medicina şi retorica. De asemenea, la Atena l-a întâlnit pe Grigore de Nazianz, care a fost impresionat de inteligenţa şi de harul colegului său Vasile, iar între cei doi s-a legat o prietenie exemplară pentru tot restul vieţii. În acelaşi timp, cei doi buni prieteni au ales viaţa religioasă şi monahismul. Exemplul celor doi prieteni a fost urmat de fratele cel mic al Sfântului Vasile, cel care a devenit Sfântul Grigorie de Nyssa.
După moartea părinților, cei doi frați au împărțit săracilor averea
După moartea părinţilor, cei doi fraţi au împărţit săracilor întreaga avere a familiei lor. Prin faptele lor de milostenie s-a deschis drumul unui şir de binefaceri pentru săraci şi pentru cei neputincioşi, consemnate de istoria creştinismului sub numele de “Vasiliade”.
Arhiepiscopul Vasile i-a combătut pe denigratorii Sfintei Treimi
În anul 370, în momente foarte dificile pentru Biserică din cauza ereticilor lui Arie și Macedonie, Vasile cel Mare a fost înălțat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei. În această funcție, Arhiepiscopul Vasile a dus o bătălie aprigă cu denigratorii Sfintei Treimi. Din această cauză, arhiepiscopul s-a confruntat cu prigonirile împăratului Valens (urmașul lui Constantin cel Mare, un denigrator al Sfintei Treimi) care a fost influențat de ereticii lui Arie și Macedonie.
Sfântul Vasile a fost un exemplu pentru viața monahală
Sfântul Vasilie este cunoscut ca părinte al monahismului oriental, ca protector al familiei, săracilor și bătrânilor. În același timp, monahul Vasile a îndreptat unele greșeli ale monahismului din timpul său și i-a îndemnat pe monahi să se nevoiască și în folosul mântuirii persoanale, dar și în folosul aproapelui. Vasile cel Mare a acordat o mare atenție păturii sociale sărace, venind în ajutorul acesteia prin remarcabile acte de caritate.
Pe lângă Biserică, ierarhul Vasile a întemeiat azile și spitale
El este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă Biserică, azile și spitale, pentru a veni în ajutorul celor săraci, bolnavi și bătrâni. În acelaşi timp, episcopul Vasile a acordat o mare atenţie pregătirii canonice şi spirituale a preoţilor. Istoria bisericească mai consemnează un fapt impresionant: Sfântul Vasile este considerat fondatorul moral al "Crucii Roşii"!
În fiecare zi, Sfântul Vasile înfăptuia o minune
În timpul vieții, Sfântul Vasile a făcut numeroase minuni. Credincioşii Capadochiei credeau că Raiul a coborât pe acele meleaguri, pentru că , după fiecare slujbă duminicală, Sfântul Vasile înfăptuia câte o minune. În tradiţia ortodoxă este vestită o întâmplare petrecută în biserica în care slujea Sfântul Vasile: aici a venit o văduvă de faimă proastă, care se pocăise. Ruşinată de mulţimea păcatelor, femeia nu se putea spovedi. De aceea, ea a scris pe o hârtie, pecetluită cu ceară, toate păcatele săvârşite în viaţa sa. Când a ajuns la altar, în faţa ierarhului, femeia a căzut în genunchi, a început să plângă în hohote fără să mai rostească măcar o vorbă. Atunci, Sfântul Vasile i-a luat sulul de hârtie pecetluit, apoi şi-a ridicat braţele spre bolta bisericii şi a strigat: "Doamne al Cerului şi al pământului, pentru rugăciunile netrebnicului Tău slujitor, iartă roabei Tale acesteia, după lacrimile ei!" Văduva s-a întors acasă şi, în grabă, a desfăcut ceara sigiliului. Atunci ea a descoperit că hârtia era albă, iar păcatele însemnate de ea dispăruseră.
Sfântul Vasile cel Mare a trecut la viaţa veşnică la data de 1 ianuarie în anul 379, la vârsta de 50 de ani.
„Dintre scrierile cele mai importante ale Sfântului Vasile trebuie să amintim „Liturghia Sfântului Vasile” şi „Moliftele Sfântului Vasile.” „Moliftele” care-i poartă numele se citesc de câte ori este nevoie şi aceste rugăciuni au puterea să vindece boli grave, să alunge duhurile necurate şi blestemele. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca persoanele care solicită să li se citescă aceste rugăciuni au nevoie de o pregătire lăuntrică specială: să ţină post şi să rostească rugăciuni: După o perioadă de curăţire sufletească şi trupească, credinciosul care doreşte să se coboare harul Sfântului Vasile asupra sa, poate să solicite preotului să-i citească Moliftele Sfântului Vasile. De asemenea, Moliftele se citesc când sunt calamităţi naturale sau epidemii, pentru că acestea au puternice efecte terapeutice. Tot în ziua de Anul Nou se continuă datinile străvechi, iar sorcovitul este o urare tradiţională; acum, membrii comunităţii, la sfârşitul slujbei, îşi adresează urări de sănătate şi bucurii pentru Noul An. Aceleaşi gânduri bune se adresează naşilor de botez şi de cununie”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).
Ianuarie, un timp benefic pentru citirea Moliftelor
Ianuarie este un răstimp benefic pentru ortodocşi, când în biserici şi în mănăstiri sunt citite Moliftele Sfântului Vasile cel Mare : ianuarie este o etapă binecuvântată din an, în care creştinii au şansa divină să se înnoiască sufleteşte o dată cu Noul An.
