Traditii de Sanziene: ce trebuie să faci ca să-ţi meargă bine până la finalul anului
Tradiţii de Sânziene. În fiecare an, pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel din urmă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea creştină a Naşterii Botezătorului coincide cu una dintre sărbătorile populare aureolate de mister, Sânzienele.
Sfântul Ioan, cel mai mare profet al Vechiului Testament, pe care-l prăznuim în această zi face trecerea spre Noul Testament, care-l vesteşte pe Mântuitorul cel Înviat.
Istoricul sărbătorii
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost Înaintemergătoare Naşterii lui Hristos, fiind prevestită în profeţiile Vechiului Testament de proorocul Isaia. Chiar din secolul al IV-lea, Naşterea Botezătorului a fost prăznuită cu mare fast.
În calendarul ortodox, ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul este cinstită ca o zi specială, asemănătoare datei de Naştere a Mântuitorului Iisus şi a Maicii Domnului, Fecioara Maria. În schimb, pentru fiecare sfânt, ziua de prăznuire este orânduită la data trecerii sale la viaţa veşnică.
Sfântul Ioan, fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, verişoara Fecioarei Maria, s-a născut în localitatea Ein-Kerem, nu departe de Ierusalim. Părinţii Sfântului Ioan s-au rugat la Dumnezeu, ani de-a rândul, să le binecuvânteze viaţa cu un fiu. Deşi erau înaintaţi în vârstă, Elisabeta şi preotul Zaharia sperau ca ruga lor fierbinte să le fie împlinită de Dumnezeu, iar această minune să alunge din viaţa lor ocara nerodirii de prunci. Pentru că, în acea vreme, poporul evreu credea că familia fără copii era blestemată de Dumnezeu. Din această cauză, deseori, nici ofrandele aduse de aceste familii la Templu nu erau primite.
Arhanghelul Gavriil a adus preotului minunata veste
Într-o zi, pe când mulţimea venită la Templu se ruga afară, iar preotul Zaharia trebuia să tămâieze, lângă altar a apărut Arhangherul Gavriil. Acesta i-a adus preotului minunata veste că va avea un fiu: „Nu te teme Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta , femeia ta, va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan...
Muţenia preotului Zaharia
...şi vei avea mare bucurie, şi mulţi se vor bucura, căci el va fi mare înaintea lui Dumnezeu şi se va umple de duhul sfânt încă din pântecele maicii sale”.
Totuşi, preotul Zaharia n-a crezut că vestea Arhanghelului Gavriil (cum menţionează Evanghelistul Luca, 1,20)este adevărată. De aceea, preotul a invocat faptul că şi el, şi nevasta sa erau bătrâni (Luca 1,18). Pentru necredinţa lui, Arhanghelul Gavriil i-a mărturisit preotului Zaharia că va rămâne mutut, până când se va împlini vestirea sa, iar Elisabeta va aduce pe lume pruncul cel aşteptat. Şi aşa s-a întâmplat (Luca 1, 14, 19).
Preotul Zaharia a scăpat de muţenie
La opt zile de la naştere, proorocul a spus: „Să-l cheme Ioan!” Acest nume, Ioan, înseamnă :”Domnul s-a milostivit!”( în limba ebraică). Atunci, preotul Zaharia a scăpat de muţenie.
Botezătorul a vestit venirea lui Iisus
Ioan Botezătorul a fost trimis de Dumnezeu să vestească venirea lui Iisus. Astfel, Proorocul Ioan, predicatorul ascet, model de pocăinţă, şi-a îndeplinit misiunea, botezându-l pe Hristos în apele Iordanului. Evangheliştii menţionează că, după acest eveniment, strălucirea lui Ioan urma să scadă, în schimb a Mântuitorului Iisus trebuia să crească.
În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă
În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa pentru adulterul cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip. Pentru această critică aspră, Irodiada s-a răzbunt crunt şi i-a grăbit moartea.
„ Sfântul Ioan l-a botezat pe Mântuitorul Iisus în apele Iordanului la împlinirea vremii, aşa cum a fost proroocită de profeţii Vechiului Testament. În predicile sale, Ioan, predicatorul-ascet, se adresa mulţimilor, îndemnând la pocăinţă : „Pocăiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor!” Astfel că învăţătura lui de bază era structurată pe aceste cuvinte imperative, care îndemnau la pocăinţă. În memoria creştinătăţii, Ioan Botezătorul este proorocul care a spus în faţa lumii că Iisus este adevăratul Mesia, marele trimis al lui Dumnezeu”, a precizat părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (b-dul Titulescu).
Tradiţii de Sânziene. În această noapte, Sânzienele cântă şi dansează pe ogoare. Ca personaje nocturne, Sânzienele sunt simbolul fertilităţii, ajută femeile să nască prunci sănătoşi şi holdele să rodească, dar alungă şi bolile grave în comunitatea unde dansează.
În tradiţia populară, sânzienele sunt cunoscute sub diferite denumiri: Drăgaice, Dânse, Irodiade, Zâne, Vântoase, Împărătesele Văzduhului. Indiferent de numele care-l poartă, Sânzienele sunt celebrate în noaptea ce precede Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În Moldova şi în Oltenia, Sânzienele poartă denumirea de Drăgaică, având originea într-un străvechi cult solar. În credinţa populară, Sânzienele erau preotese ale soarelui, divinităţi nocturne, ascunse în zone izolate, în pădurile neumblate de om. Ele aduc oamenilor bucurii, spor în munca lor, alungând spiritele rele.
Tradiţii de Sânziene. Dacă nu este respectată, Drăgaica se răzbună
Dacă nu este respectată, sărbătoarea Sânzieneleor sau Drăgaica poate aduce multe necazuri. Cine prestează diferite munci în gospodărie în ziua praznicului poate să sfârşească tragic, fulgerat sau înecat, susţin bătrânii satelor .
Tradiţii de Sânziene. În această noapte se deschid cerurile
De asemenea, în această noapte, în mediul rural, oamenii aşteaptă să se deschidă cerurile. Pentru ei acest moment emoţionant este trăit cu intensitate, pentru că ei pot veni în contact cu rudele şi prietenii plecaţi în lumea de dincolo.
Tradiţii de Sânziene. Un buchet de sânziene arată cine este ursitul
În ajunul sărbătorii de Sânziene, tinerelor care cred în magia acestei nopţi li se-mplinesc dorinţele, dacă respectă ritualul. Ele îşi pune sub pernă un buchet de sânziene şi sunt atente cine le apare în vis . În ziua următoare, fetele povestesc visul lor magicianului din sat sau bătrânelor care cunosc mesajul viselor.
Tradiţii de Sânziene. Zânele Sânziene au forţe magice
Sânzienele sunt zâne bune; ele capătă forţe magice în preajma Solstiţiului de primăvară. Sărbătoarea lor a fost mutată chiar în ajunul praznicului Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Tradiţii de Sânziene. Un ritual pentru a cunoaşte ursitul
Tot de Sânziene, din vremuri îndepărtate, tinerele necăsătorite împlinesc un ritual pentru a afla cine este ursitul lor: ele pun într-un vas nou, de culoare albă, apă de izvor (adusă în casă în zorii zilei), câteva fire de sânziene şi agheasmă. După ce se spală pe faţă cu apă de izvor, tânăra se roagă ca Sânzienele să-l aducă pe cel ursit „pe oglinda apei” din castron. Totdeauna, fetele care respectă întocmai ritualul, l-au cunoscut pe viitorul soţ. Ritualurile de Sânziene pot fi împlinite timp de 24 de ore, şi în ziua sărbătorii, până la ora 24.
Tradiţii de Sânziene. Îndrăgostiţii se scaldă în ziua praznicului pentru a fi fericiţi
Dacă în ziua de Sânziene îndrăgostiţii se scaldă în mare sau în apa celui mai mare râu din zona geografică unde locuiesc vor trăi fericiţi. Mai mult, respectând acest obicei, vrăjile nu au putere asupra îndrăgostiţilor şi nimeni nu va avea puterea să-i despartă.
Tradiţii de Sânziene. Credincioşii au şansa să se întâlnească cu Sânzienele
Persoanele credincioase şi generoase au şansa să se-ntâlnească cu Sânzienele, fiinţe ireale, numite şi Frumoasele, Sfintele sau Măiastrele. Noaptea ele apar îmbrăcate în veşminte albe, diafane, iar părul lor bălai pluteşte în vânt. Ziua, trupul lor, spune tradiţia,
seamănă cu nişte fuioare purtate de vânt.
Tradiţii de Sânziene. Iarba Sfântului Ioan, Sânziana, este un remediu magic
Sânziana, floarea de câmp, de culoare galbenă sau albă are inflorescenţe cu un miros foarte plăcut, asemănător florilor de tei. Planta este indicată în tratamentul afecţiunilor hepatice, renale, neurologice, iar floarea este eficientă şi în tratamentele cosmetice.
Tradiţii de Sânziene. În ziua de Sânziene se culeg plantele de leac
În această zi se culeg plantele de leac, care sunt binecuvântate cu puteri tămăduitoare, iar toamna se culeg rădăcinile acestora. De asemenea, în zorii praznicului se adună roua ce acoperă florile de sânziene. Roua respectivă este renumită pentru puterile sale tămăduitoare, fiind un leac benefic pentru ochi şi pentru problemele de piele.
Tradiţii de Sânziene. Zânele Sânziene alungă vrajba şi spiritele malefice
Tradiţia spune că în dansul lor feeric, sânzienele ating holdele şi le dăruiesc rod bogat. De ziua lor, Sânzienele pătrund în gospodării, binecuvântează tinerele familii cu copiii sănătoşi, iar gospodarilor generoşi cu semenii lor le aduc veşti bune şi spor în tot ce-şi doresc. Tot Sânzienele au puterea să alunge spiritele malefice şi vrajba din casele oamenilor.
Tradiţii de Sânziene. Ritualul coroniţelor atrage sporul casei
În zorii sărbătorii, fetele şi femeile împletesc coroniţe din nouă fire de sânziene şi tot atâtea de grâu şi aruncă acea coroniţă pe acoperişul casei. Dacă coroniţa respectivă rămâne pe acoperiş, persoana care a împletit-o va avea bucurii şi linişte în casă sau se va căsători. Când coroana nu rămâne agăţată de acoperiş, persoana care a împletit-o este avertizată că o aşteaptă o perioadă marcată de nelinişte. Gospodarii agaţă astfel de coroniţe împletite la ferestre şi la uşi pentru ca sporul şi belşugul să poposească în casa lor şi pentru a alunga ghinioanele şi bolile.
Tradiţii de Sânziene. Cununa norocoasă din grâu şi alte şapte plante
În gospodăriile din mediul rural îndeosebi, gospodarii împlinesc un ritual vechi de sute de ani. Timpul le-a demonstrat că este bine să împletească cununi din spice de gâu şi din şapte plante precum : busuiocul, feriga, salcia, pelinul, socul, verbina şi sânziena. Cununa va fi agăţată la fereastra casei până la anul viitor, pentru a-i proteja pe oameni şi animalele din gospodărie de boală, pentru a proteja recoltele de pagubă, de inundaţii şi de furtuni ori de grindină. De asemenea, unii gospodari agaţă cununi de acest fel şi în pomii din curtea casei.
Tradiţii de Sânziene. Dacă plouă de Sânziene...
Lucrătorii ogoarelor urmăresc starea vremii în ziua de Sânziene. Tradiţia populară spune că dacă plouă de Sânziene, nu este un semn bun. Va ploua încă 40 de zile, iar vremea rea va aduce necazuri oamenilor.
Tradiţii de Sânziene.Cucul, pasărea oracol, amuţeşte în această zi
În această zi, după trei luni de cântat (de la Buna Vestire), Cucul, pasărea-oracol, tace. În popor, întâmplarea se numeşte Amuţitul cucului. De-a lungul celor trei luni, cântecul lui s-a implicat în destinul oamenilor. Ei ştiu că, de câte ori cucul cântă în anumite zile, el le vesteşte ceva anume: câte bucurii vor avea, când se vor căsători etc.
Tradiţii de Sânziene. Hora Drăgaicelor
Un obicei respectat din vremuri îndepărtate în lumea satelor, încă se mai respectă şi în zilele noastre. Într-o comunitate se alege cea mai frumoasă şi cea mai harnică fată care va fi numită Drăgaică. Îmbrăcată în haine de sărbătoare, tânăra Drăgaică este însoţită de alte tinere care poartă buchete de sânziene la brâu, iar în mâini ele ţin spice de grîu şi secere. Grupul Drăgaicei va merge pe ogoarele satului respectiv: Fetele vor cânta şi vor dansa pentru a atrage bucurii pe meleagurile natale şi în viaţa lor.
Tradiţii de Sânziene. O floare de sânziene este mesagerul norocului
Se spune că în această zi este bine să aducem în casa noastră o floare de sânziene, ca un mesager al norocului. Stropită cu agheasmă, floarea se păstrează la icoane.
După ce se usucă, să purtaţi în portofel o floricică de sânziene oricât de mică. Să fiţi convinşi că norocul nu are să vă ocolească tot anul.
