Luni, 20 aprilie, este Paştele Blajinilor. Ce tradiţii împlinesc credincioşii în memoria celor adormiţi
În calendarul ortodox, prima duminică după Paşti este o zi de prăznuire pentru Apostolul Toma, iar în ziua următoare, de luni, numeroşi creştini ortodocşi prăznuiesc Paştele Blajinilor.
Această sărbătoare, prezentă în calendarul popular, este sinonimă cu Paştele Morţilor şi este dedicată tuturor moşilor şi strămoşilor noştri. În credinţa populară, comemorarea celor trecuţi la viaţa veşnică, cunoscută sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor, este cea mai importantă prăznuire pe care credincioşii o împlinesc în memoria celor adormiţi şi a tuturor morţilor din cimitire.
Sărbătoarea este respectată îndeosebi în Europa de Sud-Est
Paştele Blajinilor, o sărbătoare religioasă străveche, este respectată mai ales în ţări din Europa de Sud-Est (România, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria) şi este dedicată tuturor persoanelor trecute la viaţa veşnică: rude şi prieteni apropiaţi.
Ce se ştie despre neamul Blajinilor
În legătură cu neamul Blajinilor, din informaţiile adunate din tradiţia populară, aceştia locuiesc într-o ţară îndepărtată, la hotarul dintre lumea văzută şi lumea nevăzută, poate chiar sub pământ, pe Celălalt Tărâm.
Blajinii sunt paşnici şi blânzi
În legendele referitoare la neamul Blajinilor, cunoscuţi şi sub numele de Rohmani, se spune că aceştia sunt persoane paşnice şi blânde, incapabile să facă rău. Cu toţii trăiesc dincolo de Apa Sâmbetei ( un râu imaginar) care înconjoară Pământul de şapte sau chiar de nouă ori.
Blajinii, ca persoane mitice, au luat parte la facerea lumii; ei sunt urmaşii lui Set (al treilea fiu al lui Adam şi al Evei),
Blajinii provin din copii nebotezaţi
Tot în tradiţia populară se mai spune că Blajinii provin din copiii nebotezaţi, morţi la scurt timp după naştere. Alteori, informaţiile despre Blajini menţionează că ei susţin stâlpii pământului, iar fără ei lumea s-ar scufunda în haos.
Legende despre Blajini răspândite în Bucovina
În Bucovina, s-a răspândit credinţa că trupul Blajinilor se deosebeşte de al pământenilor: doar bustul lor este identic cu al oamenilor, iar de la brâu în jos, blajinii sunt peşti: Mai mai mult, în această zonă geografică credincioşii cred că Blajinii trăiesc într-un pârâu. Adesea, bucovinenii laudă femeile şi fetele Blajinilor care cântă foarte frumos, iar melodiile lor răsună în toate ţinuturile în care locuiesc.
Ceremoniile din cimitire
În ajunul sărbătorii , creştinii se ocupă de curăţenia generală în cimitire şi de îngrijirea mormintelor. Apoi, gospodinele pregătesc bucatelor tradiţionale (ouă roşii, cozonac şi pască). În ziua praznicului, fiecare gospodină aşterne pe mormântul (mormintele) familiei o pânză sau un prosop, pe care aşează bucatele ce vor fi împărţite în memoria rudelor decedate.
Apoi este chemat preotul la mormântul respectiv şi el săvârşeşte o rugăciune, după care citeşte pomelnicul familiei ( numele tuturor decedaţilor în acea familie), iar când dascălul cântă :"Veşnica pomenire", preotul stropeşte mormântul cu vin. La sfârşitul ceremoniei, gospodina pune în coşul dascălului prosopul sau pânza de pe mormânt ( pe care au fost orânduite bucatele: colacii, ouăle roşii, cozonacul, pasca şi câte o lumânare).
Pentru sufletul morţilor pomeniţi, gospodina împarte pachete cu bucate tradiţionale şi lumânări rudelor, prietenilor de familie şi săracilor din cimitir. Copiilor li se împarte câte un ou roşu, păscuţe mici, alte dulciuri pregătite de gospodină, sucuri de fructe şi câte o lumânare aprinsă.
După împărţirea bucatelor la mormântul familiei, gospodina duce bucate şi la masa de obşte care se face, de asemenea, în cimitir sau în curtea bisericii. La această masă, pregătită pentru pomenirea tuturor celor adormiţi, se adună preoţii, dascălii şi toţi credincioşii veniţi să-i comemoreze pe toţi cei trecuţi la viaţa veşnică, din cimitirul unde se desfăşoară ceremonialul .
Legătura dintre cei vii şi Blajini
Tradiţia spune că în ziua de comemorare, la Paştele Blajinilor, sufletele morţilor sunt libere şi pot să deguste din bucatele primite de pomană şi pregătite special de rude pentru ei.
Punţile de legătură dintre credincioşii care se ocupă de comemorarea celor trecuţi la viaţa veşnică şi Blajini sunt apele curgătoare. După Înviere, credincioşii aruncă pe apele curgătoare coji de ouă roşii. Se crede că, după o săptămână, aceste mesaje ajung în ţara Blajinilor.În Botoşani, de exemplu, în această zi, bătrânii rostogolesc ouă roşii în apă, în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se organizează mese câmpeneşti. Cu acest prilej, cei care organizează prăznuirea, lasă în iarbă multe firimituri de cozonac şi de pască, pentru a fi adunate de cei morţi în ziua Prohoadelor.În cele mai multe zone din ţara noastră, credincioşii merg în cimitire de Paştele Morţilor şi dau de pomană săracilor preparate tradiţionale pregătite de Paşti, dar şi bucatele preferate de cei care au trecut în eternitate.Ritualul cu lumânări şi floriÎn ziua de prăznuire, credincioşii aprind multe lumânări şi candela tradiţională aşezată la crucea celor decedaţi şi împodobesc cu flori mormintele familiei şi prietenilor, îndeplinind acest ritual şi la mormintele părăsite.
La Paştele Blajinilor nu se pomenesc numai morţii cunoscuţi în familie, ci toţi strămoşii comuni: Uitaţii şi Neştiuţi. Fiecare credincioasă aduce la cimitir câte un ştergar de care leagă o lumânare şi-l dăruieşte săracilor împreună cu pachetul cu bucate.
“Paştele Blajinilor este celebrat în tradiţia populară şi are conotaţii religioase, pentru că se fac milostenii pentru cei morţi. Mesele care se întind în cimitire, în multe zone ale ţării, arată legătura dintre cei vii şi cei morţi în bucuria tainică a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica acceptă aceste tradiţii pentru că sunt în favoarea sufletească a omului", spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
