Luni, 27 februarie, începe Postul Mare al Sfintelor Paști
După Săptămâna Albă, care se încheie în seara zilei de 26 februarie cu Lăsatul Secului de brânză pentru Postul Mare, creştinii ortodocşi sunt pregătiţi spiritual să parcurgă drumul aspru al Postului Mare care durează de la 27 februarie şi până la 15 aprilie. În acestă perioadă duhovnicească, creştinii urmează o terapie de revigorare spirituală.
În viața creștinilor, Vinerile Scumpe au o semnificație deosebită
După Vinerea Albă din Săptămâna brânzei ( 24 februarie), urmează Vinerile Scumpe, zile de vineri pe parcursul Postului Mare, zile care au o semnificaţie deosebită în viaţa creştinilor. În fiecare Vinere Scumpă pe : 3 martie, 10 martie, 17 martie, 24 martie, 31 martie, 7 aprilie și 14 aprilie, credincioșii ţin post negru pentru a fi sănătoşi, pentru ca Dumnezeu să le ierte păcatele şi pentru a avea armonie şi spor în casă pe parcursul anului.
Pentru credincioşii care vor să respecte cu evlavie toate cerinţele Postului şi să elimine din viața lor postirea „laică”, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive, susțin Sfinții Părinți.
În timpul Postului Mare postitorii se spovedesc duhovnicului
În timpul Postului Mare, credincioşii discută frecvent cu duhovnicul lor, îi cer sfaturi și își mărturisesc greșelile și păcatele pe care le-au comis față de semeni și față de credința străbună.
Rigorile Postului Mare se respectă cu smerenie
În timpul Postului, credincioșii renunţă la petrecerile mondene, la bucatele „de dulce” şi la alcool. De asemenea, în timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie, care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală, specifice Postului.
Cine primește dezlegare în Postul Mare
Pe parcursul Postului Mare, Biserica acordă dezlegare şi nu postesc : copiii, bolnavii, bătrânii şi militarii.
Când se acordă dezlegare la unele alimente
În timpul Postului Mare se acordă "dezlegare" la unele alimente cum ar fi : ulei și vin în zilele de sâmbată şi duminică, după Sfânta Liturghie : 4 și 5 martie, 9 martie ( la praznicul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia), 11 și 12 martie, 18 și 19 martie, 26 marie, 1, 2 și 8 aprilie. În timpul Postului Mare există două dezlegări la peşte şi la vin: una este orânduită pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri (9 martie, Blagoveștenia) şi cealaltă pe 9 aprilie, la Intrarea Domnului în Ierusalim, de Florii.
Pe 13 aprilie, în Joia Mare, este Denia celor 12 Evanghelii
În Joia Mare, pe 13aprilie, credincioşii merg la Biserică şi participă la Denia celor 12 Evanghelii. După fiecare Denie, credincioşii fac un nod pe o panglică. În timpul anului, când credinciosul se roagă să i se împlinească o dorinţă sau să scape de un mare necaz, el se roagă la Iisus Hristos să-l ajute și desface un nod din panglica respectivă. Persoanele necăsătorite păstrează această panglică sub pernă, pentru a-şi cunoaşte ursitul.
Pe 13 aprilie, în Joia Mare se împlinește tradiţia Cănilor din Joia Mare
De asemenea, în Joia Mare se mai respectă un obicei legat de pomenirea rudelor trecute de ultimul hotar al vieţii. Familia celor trecuţi la viaţa veşnică împarte căni în cimitir, umplute cu fructe sau orez de post, în memoria celor dragi. Este vorba despre tradiţia cănilor din Joia Mare, pe care rudele le dau peste mormânt altei persoane care le primeşte. Tot tradiţia spune că este bine să se aprindă şi o lumânare la mormânt sau în curtea casei unde a locuit cel adormit, pentru că, în ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare ( Joia Mare), cei trecuți la viața veșnică revin la casa lor.
Postul înseamnă jerfă şi mulţumire
Pe parcursul celor şapte săptămâni de post, credinciosul posteşte pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorinţă, să-l elibereze de un necaz şi să-i dea sănătate, dar dacă cerem ceva, fără să jertfim şi noi ceva, rugăciunea nu ne este ascultată. Înmănuncheată cu rugăciunea şi cu harul voinţei, Postirea este o punte de comunicarea cu Dumnezeu.
De aceea, Sfinţii Părinţi spun că, intrând în Săptămâna Mare, credinciosul posteşte pentru a dărui mulţumirea şi iubirea lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre.
Credinciosul participă la Pătimirile lui Hristos
În ultima săptămână de Post ( 10-15 aprilie), credinciosul nu mai cere nimic, el participă la slujbele închinate Pătimirilor lui Hristos, urcând alături de El pe drumul Golgotei, bucurâdu-se apoi de Clipa Învierii celui care a ridicat păcatele lumii (la Vecernia Învierii, pe 16 aprilie).
Credinţa creştină şi obiceiurile seculare
De-a lungul deceniilor, s-a dovedit că prin respectarea cu sfinţenie a tradiţiilor acceptate şi de credinţa noastră creştină, postitorii se vor bucura de sănătate şi de spor în tot ce întreprind pe tot parcursul anului.
„Postul este o perioadă de eliberare de păcate şi de patimi egoiste, o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de Înviere şi de luminare a sufletului cu prezenţa simţitoare a lui Dumnezeu. Harul Lui se comunică omului prin rugăciunea unită cu postul, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi şi ale scrierilor sfinţilor părinţi, prin spovedanie, dar mai ales prin Sfânta Împărtăşanie pe care Biserica Noastră ne-o oferă, mai ales în această perioadă a Anului Liturgic. Prin postire, dobândim prezenţa lucrătoare a lui Dumnezeu în noi, ca iubire smerită şi milostivă, care se arată apoi în jurul nostru prin cuvinte şi fapte, prin atitudini şi stări duhovniceşti ale sufletului şi ale trupului”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( B-dul Nicolae Titulescu din Bucureşti).