Obiceiuri de Sf. Gheorghe. De ce nu e bine să dormi în ziua de 23 aprilie
Obiceiuri de Sf. Gheorghe. Ziua de 23 aprilie, denumită popular şi "Sângiorzul vacilor" sau "Alesul" este încărcată cu numeroase tradiţii, păstrate de-a lungul a sute de ani. Sfântul mare mucenic Gheorghe este, conform credinţei populare, un "străjer al timpului", care deschide şi închide anotimpul cald.
Pe 23 aprilie începe, în termeni populari, anul pastoral, această sărbătoare fiind, la origini, una a ciobanilor. De-a lungul timpului, s-au păstrat foarte multe obiceiuri de Sf. Gheorghe, considerat un zeu al vegetaţiei şi un protector al animalelor. Iată doar câteva dintre ele.
Multe dintre aceste obiceiuri de Sf. Gheorghe sunt strâns legate de natură şi de animale.
- Pe 23 aprilie dimineaţa, oamenii se scaldă într-o apă curgătoare, tradiţia spunând că acest lucru îi va menţine sănătoşi şi îi va spăla de rele.
- Tot de Sf. Gheorghe, este bine să te cântăreşti, pentru a te proteja de farmece şi a fi sănătos.
- Tradiţia mai spune că fetele nemăritate care se uită într-un ulcior cu apă de izvor îşi vor vedea, pe fundul vasului, ursitul.
- În această zi, este bine să aruncaţi gunoiul la rădăcina pomilor pentru astfel, spune tradiţia, copacii vor rodi mai bine.
- Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.
Obiceiuri de Sf. Gheorghe - tradiţia mai spune că, pe 23 aprilie, nu e bine să lucrezi înainte de prânz.
Obiceiuri de Sf. Gheorghe - ce nu este bine să faci
Principala "interdicţie" în ziua de 23 aprilie este legată de muncă. Cu alte cuvinte, tradiţia spune că, de Sf. Gheorghe, nu e bine să lucrezi înainte de orele prânzului.
Cei care dorm în ziua de Sf. Gheorghe vor fi, potrivit credinţei populare, somnoroşi tot anul.
Obiceiuri de Sf. Gheorghe din cele mai vechi timpuri
În zilele noastre, se mai păstrează doar câteva dintre aceste obiceiuri de Sf. Gheorghe. Însă, în vechime, oamenii le păstrau cu sfinţenie fiind convinşi că nerespectarea lor le va atrage ghinion şi boli.
În această zi, ciobanii îşi alegeau locul unde vor face stâna, pregăteau oile pentru primul muls şi preparau primul caş.
Aceste obiceiuri de Sf. Gheorghe nu erau deloc lăsate la voia întâmplării şi se respectau până în cel mai mic detaliu. Astfel, găleata în care se mulgea primul lapte se decora cu fire de salcie împletite, printre care se punea un ban de argint.
După primul muls, coroniţa se arunca într-o fântână, pentru ca oile să dea mereu lapte mult şi pentru ca ciobanii să fie feriţi de forţele malefice.
Alte obiceiul de Sf. Gheorghe sunt strâns legate de credinţa potrivit căreia strigoii îşi fac apariţia în gospodăriile oamenilor. Pentru îndepărtarea acestor spirile malefice, sătenii afumau vitele, grajdurile sau stânele, se ungeau cu ustroi, agăţau ramuri de rug pe uşile adăposturilor pentru animale sau dădeau ugerele vacilor cu usturoi. Ca să apere oile de vrăji şi de luatul manei, ciobanii se sculau în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă şi suflau în bucium, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo merg vrăjile.
