Rânduieli spirituale și tradiții împlinite în Postul Paștelui
De luni, 20 februarie și până duminică, 26 februarie, credincioşii ortodocși parcurg Săptămâna Albă, o etapă pregătitoare (sufleteşte şi trupeşte) pentru intrarea în Postul Mare al Paștelui. În acest interval, oamenii elimină din alimentaţie preparatele din carne. Zilnic ei au dezlegare la ouă, lapte și brânză, inclusiv în zilele de miercuri şi de vineri.
Postul Paştelui, care începe în 27 februarie, este precedat de Săptămâna Albă sau a Brânzei, perioadă în care nu se mai mănâncă alimente din carne, ci doar brânză, lapte şi ouă. Potrivit calendarului creştin-ortodox, din data de 19 februarie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Lăsatului Sec de Carne ( a Înfricoșatei Judecăți) nu se mai fac nunţi. De asemenea, nu se fac nunți în toată perioada Postului Mare şi nici în Săptămâna luminată ( prima săptămână după Sfântul Paști), adică în intervalul 19 februarie până în 23 aprilie. În ziua de miercuri din Săptămâna Albă, creștinii rostesc pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul - "Doamne şi Stăpânul vieţii mele", rugăciune care va fi rostită pe parcursul Postului Mare până în miercurea din Săptămâna Mare. Zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă sunt zile aliturgice, când nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.
Săptămâna Albă se încheie cu Lăsatul Secului de brânză
După Săptămâna Albă, care se încheie în data de 26 februarie, a Lăsatul Secului de brânză pentru Postul Sfintelor Paşti, creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt pregătiţi spiritual să parcurgă drumul aspru al Postului Mare. Sfinții Părinți spun că în perioada Postului Mare, o etapă duhovnicească care durează 48 de zile, creştinii urmează o terapie a învierii sufletului.
În perioada Postului Mare se împlinesc anumite rânduieli spirituale
În timpul Postului Mare, în acest interval de nevoinţă, postitorii îşi mărturisesc păcatele preotului duhovnic şi renunţă la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce" şi de alcool.
De-a lungul secolelor, înţelepţii Ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, pe care creştinii le respectă de bună voie, începând cu îndatoririle de smerenie, de a consuma hrană de post şi continuând cu faptele de milostenie creştină. Pentru credincioşii care doresc să respecte cu evlavie toate cerinţele Postului şi nu urmează o postire „laică", Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive.
Cum trebuie să respectăm Postul
În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie, care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală, specifice Postului.
Primesc dezlegare la Post
Timp de 48 de zile, Biserica acordă dezlegare la Post copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi militarilor.
Când se acordă dezlegare la unele alimente
În timpul Postului se face "dezlegare" la unele alimente cum ar fi: ulei și vin. Se consumă untdelemn şi vin în zilele de sâmbată şi duminică, după Sfânta Liturghie.
De asemenea, în ziua de miercuri, 29 martie, în săptămâna a cincea a Postului, se citeşte Denia Canonului cel Mare, iar joi, 13 aprilie, este Sfânta și Marea Joi, zi de Pomenire a Morților și Denia celor 12 Evanghelii. A doua zi, pe 14 aprilie, când creștinii cinstesc Sfânta Vineri Mare este Denia Prohodului.
În timpul Postului sunt rânduite urmatoarele sărbători marcate cu cruce roşie sau neagră: Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia (9 martie), Buna Vestire (25 martie), Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie), Sfântul Mucenic Sava de la Buzău (12 aprilie) şi Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie). În timpul Postului Mare există două dezlegări la peşte şi la vin: una este orânduită sâmbătă, pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri şi cealaltă pe 9 aprilie, Duminica a VI-a din Post, a Florilor.
„Postul este o perioadă de eliberare de păcate şi de patimi egoiste, o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de Înviere şi de luminare a sufletului cu prezenţa simţitoare a lui Dumnezeu. Harul Lui se comunică omului prin rugăciunea unită cu postul, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi şi ale scrierilor sfinţilor părinţi, prin spovedanie, dar mai ales prin Sfânta Împărtăşanie pe care Biserica Noastră ne-o oferă, mai ales în această perioadă a Anului Liturgic. Prin postire, dobândim prezenţa lucrătoare a lui Dumnezeu în noi, ca iubire smerită şi milostivă, care se arată apoi în jurul nostru prin cuvinte şi fapte, prin atitudini şi stări duhovniceşti ale sufletului şi ale trupului", ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă (B-dul Nicolae Titulescu din Bucureşti).
Ziua de Păresimi este zi de bilanț
Mijlocul Postului Mare, numit şi Păresimile, orânduit totdeauna într-o zi de miercuri, este o zi de bilanţ pentru orice gospodărie. În trecut, gospodinele socoteau câtă cânepă mai aveau de tors, pentru că sorocul era la Joia Mare. În prezent, gospodarii socotesc treburile restante din gospodăria lor şi fac o planificare riguroasă a acestora, pe zile, tot până în ziua de Joia Mare. Treburile neteminate la timp, spune tradiţia, alungă sporul din acea casă.
În Săptămâna Mare a Paștelui-Spovedania şi Sfânta Împărtăşanie
În Săptămâna Mare a Paştelui, cei care au ţinut Post se duc să se spovedească duhovnicului lor, mărturisindu-i acestuia păcatele sau greşelile făcute, prin care i-au supărat pe semenii lor. Spovedania făcută duhovnicului este tainică, iar preotul nu are voie să spună nimănui mărturisirile credinciosului care i se confesează.
După ce creştinul s-a spovedit, se poate împărtăşi; preotul îi dă puţin vin şi anafură, simboluri ale sângelui şi trupului Domnului.
Postul înseamnă jerfă şi mulţumire
Pe parcursul celor şapte săptămâni de post, credinciosul posteşte pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorinţă, să-l elibereze de un necaz şi să-i dea sănătate, dar dacă cerem ceva, fără să jertfim şi noi ceva, rugăciunea nu ne este ascultată. Înmănuncheată cu rugăciunea şi cu harul voinţei, Postirea este o punte de comunicare cu Dumnezeu.
În ultima săptămână de Post, crediciosul nu mai cere nimic…
De aceea, spun sfinţii părinţi, intrând în Săptămâna Mare, credinciosul posteşte pentru a dărui mulţumirea şi iubirea lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre. În ultima săptămână de Post, credinciosul nu mai cere nimic, el participă prin nevoinţă la Pătimirile lui Hristos, urcând alături de El pe drumul Golgotei, bucurâdu-se apoi de Clipa Învierii celui care a ridicat păcatele lumii.
Respectarea cu sfințenie a tradițiilor seculare
În timpul Postului Mare, până la Înviere, credinţioşii împletesc credinţa creştină cu obiceiurile seculare. În timp, s-a dovedit că prin respectarea cu sfinţenie tradiţiilor seculare, acceptate şi de credinţa noastră creştină, credincioşii se vor bucura de sănătate şi de spor în tot ce întreprind pe tot parcursul anului.
În Joia Mare tradiția celor 12 noduri
În Joia Mare, credincioşii merg la Biserică şi participă la Denia celor 12 Evanghelii. Pe parcursul deniilor, credincioşii fac noduri pe o panglică, câte un nod după fiecare Evanghelie. În timpul anului, când credinciosul se roagă să i se împlinească o dorinţă sau să scape de un mare necaz, el desface un nod din panglica respectivă. Persoanele necăsătorite pun această panglică sub pernă pentru a-şi cunoaşte ursitul.
Tradiția cănilor din Joia Mare
De asemenea, în această zi, se mai respectă un obicei legat de pomenirea persoanelor trecute de ultimul hotar al vieţii din familie. Rudele împart căni în cimitir în memoria celor trecuţi la viaţa veşnică. Este vorba despre tradiţia cănilor din Joia Mare, pe care rudele le dau peste mormânt altei persoane care le primeşte. Tot tradiţia spune că este bine să se aprinda şi o lumânare la mormânt sau în curtea casei unde a locuit cel adormit, pentru că, în ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare, spiritul celor plecaţi la viaţa de dincolo se întoarce la casa unde a locuit și primește cu bucurie ofrandele.
