Tradiţii pentru spor şi sănătate. Dragobetele 2015, sărbătoarea iubirii
La data de 24 februarie, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Întâia şi a doua aflare a Capului Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan. De asemenea, în această zi, celebreăm sărbătoare autohtonă a iubirii -Dragobetele.
Ce ştim despre sărbătoarea creştină
Documentele vremii au menţionat o întâmplarea dramatică din viaţa Sfântului Ioan: Ce s-a întâmplat cu capul Botezătorului după decapitarea sa, eveniment sângeros petrecut la curtea regelui Irod Antipa, cel care s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip.
De-a lungul deceniilor, credincioşii au căutat preţioasa relicvă, cu gândul ca aceasta să fie pusă la adăpost de răzbunările duşmanilor Botezătorului. După multe peripeţii, capul Sfântului, a fost găsit în casa lui Irod, de soţia unui slujbaş al acestuia, care l-a adăpostit într-o biserică din cetatea Emesei, în Siria. În final, după alte evenimente sângeroase, preţioasa relicvă a fost dusă în Franţa, într-o biserică din localitatea Amiens, unde credincioşii le venerează şi în zilele noastre.
Dragobetele este o sărbătoare autohtonă a iubirii şi este respectată mai ales în Oltenia şi în Vestul Munteniei în data de 24 februarie.
În tradiţia populară, sărbătoarea Dragobetelui i se mai spune Cap de primăvară, pentru că multe dintre obieiurile şi tradiţiile specifice acesteia sunt legate de venirea acestui anotimp îndrăgit.
Tradiţii de ieri şi de azi de Dragobete
În ziua de Dragobete, fetele şi flăcăii adună flori de primăvară
Îmbrăcaţi în haine noi, ţesute în casă, tinerele şi flăcăii se întâlneau în ziua de Dragobete în familia unui burlac.Aici îşi povesteau cele mai frumoase amintiri trăite de la sărbătoarea Dagobetelui din anul trecut şi gustau din bucatele pregătite de gazdă. Prăjiturile în formă de inimioară erau preferatele oaspeţilor.
Când vremea era frumoasă, cu toţii porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi veselindu-se, sperând că în această zi veselia lor anticipează o nouă iubire.
Florile culese în ziua de Dragobete atrag norocul
Cu toţii culegeau primele flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase. Cel care aduna mai multe flori, mesageri ai primăverii, era norocos şi în dragoste. Florile adunate în ziua de Dragobete erau aşezate la icoane, până la sărbătoarea Sânzienelor. Doar atunci florile erau aruncate într-o apă curgătoare din localitatea natală. Cu acest prilej fiecare tânără rostea o incantaţie, cu convingerea că florile răspândeau în drumul lor, în tot universul, dorinţa ei de a avea noroc în dragoste.
Ritual pentru frumuseţe
Dis-de- dimineaţă, în ziua de Dragobete, fetele şi nevestele tinere adunau zăpadă proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa obţinută , pentru a avea părul şi tenul strălucitoare.
Masă festivă pentru Zeul iubirii
Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna la casa unui gospodar de frunte în comunitatea respectivă şi-l omagia pe Dragobete, pe zeul iubirii. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate în acea godpodărie.
Sărbătoarea de Dragobete era şi este respectată
Tinerii necăsătoriţi cred că Dragobetele le aduce în cale sufletul-pereche dacă respectă tradiţiile din vechime: să declare persoanei iubite că o va iubi şi ocroti toată viaţa. .
Un semn de rău augur
Tradiţia populară spune că este un semn de rău augur, dacă un tânăr sau o fată nu întâlneşte de Dragobete un reprezentant de sex opus, pentru că, până la anul viitor, acea persoană rămâne singură şi iubirea adevărată o ocoleşte.
Dragobetele sărută fetele
În grupul tinerilor care-l sărbătoresc pe Dragobete, veselia trebuie să fie suverană . În timp, se spune că voia bună a fost şi este însoţită de zicala :”Dragobetele sărută fetele!” în ziua de Dragobete, păsările se împerechează, se strâng în stoluri şi încep să-şi dureze un cuib.
Cu cine este comparat Dragobetele
În tradiţia populară, Dragobetele, protectorul dragostei şi bunei dispoziţii, este comparat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană şi cu Eros, mesagerul dragostei din mitologia greacă.
Dragobetele, metamorfozat de Maica Domnului
O legendă spune că Dragobetele, tânărul frumos, iubăreţ şi îndrăzneţ, fura inimile fetelor şi nevestelor tinere. Din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului într-o plantă numită Năvalnic, pentru că iubirea Dragobetelui era ca un joc năvalnic.
Dragobetele, însoţit de zâne
Personificare magică a iubirii, Dragobetele era însoţit de zâne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele îi pândeau pe tânări, şoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care să-şi atragă iubirea dorită. În mod strategic, în aceste şoapte de dragoste se regăseau cuvinte precum dor arzător, dragoste veşnică, săgeta iubirii alături de numele persoanei iubite.
În acelaşi timp, toate gesturile şi cuvintele care nutreau (şi nutresc) sentimentele persoanei iubite erau practici benefice pentru sănătate şi pentru echilibrul energetic al organismului.
Altă cerinţă a ritualurilor de Dragobete, mereu în actualitate, era ca jurământul de fidelitate, pe care şi-l făceau tinerii în această zi, să fie respectat tot anul.
Fraţi de cruce în ziua de Dragobete
Flăcăii strânşi în cete sau grupurile de fete obişnuiau ca, în această zi, să-şi cresteze braţul în formă de cruce, după care suprapuneau tăieturile , devenind astfel fraţi, respectiv surori de cruce. Aceştia se ajutau şi erau prezenţi în viaţa „fratelui” sau a „surorii” la evenimentele lor de bucurie sau de necaz.
Năvalnicul, plantă de leac
Cu timpul, planta Năvalnic a fost apreciată şi ca plantă de leac, având efecte cicatrizante, calmante şi astringente, indicată într-o varietate de afecţiuni : respiratorii (de la tuse şi până la tuberculoză), digestive ( ocluzii intestinale, leziuni ulceroase, indigestii) şi litiaze. Extern, Năvalnicul este un remediu excelent pentru plăgile care nu se închid cu uşurinţă.
Plantă folosită în magie
Persoanele preocupate de magie, chiar şi bătrânele satelor ştiu cum să pregătească Năvalnicul, după reţete secrete , pentru a aduce noroc şi spor la bani.
Magia cu Năvalnic alungă duşmanii
O magie cu năvalnic ( relatată de o vizitatoare fidelă a site-lor publicaţiilor Companiei Adevărul Holding) poate fi pregătită în casă, de oricine crede în puterea Năvalnicului: În ziua sărbătorii, trebuie să ai o bancnotă nouă şi s-o împătureşti în două, apoi sub formă de triunghi. În mijlocul acestuia trebuie să presari frunze de Năvalnic- proaspete sau uscate.
Simbolul magic se păstrează într-un loc discret din casă, eventual în casa de bani. Dacă nu ai Năvalnic, pregăteşti doar bancnota, urmând ca în timp de nouă zile să găseşte un fir al acestei plante şi să-l păstrezi în bancnotă. Se spune că ritualul alungă ghinionul, paguba, gândurile negative ale duşmanilor şi spulberă orice rău.
Gospodinele hrănesc păsările cerului
Şi în zelele noastre, în ziua de Dragobete, gospodinele hrănesc din belşug păsările cerului care vin în curtea casei, dar şi pe cele din propria gospodărie, pentru a avea spor în casă şi pâinea de toate zilele să fie obţinută fără eforturi supraomeneşti.
Ce flori dăruim persoanei iubite de Dragobete
Printre florile de bun augur, pe care le dăruim în această zi persoanei iubite se numără: Crizantema albă (simbolul optimismului şi bucuriei), garoafa roz ( nu te voi uita niciodată), garoafa roşie (iubire trainică), ghiocei ( prieten la ceas de necaz), crin alb ( puritate, intenţii serioase), camelie roz (dor aprins), iasomie (abundenţă).
Ce flori Nu trebuie să oferi niciodată persoanei iubite
Cactus ( suferinţă), begonie ( gândire negrativă), mac ( uitare, infidelitate), narcise galbene (gelozie).
