22 iulie- Ziua Mondială a Creierului. Migrena- adevărul dureros. Simptomele şi tratamentul migrenelor
În fiecare an, pe 22 iulie, este sărbătorită Ziua Mondială a Creierului. Tema de anul acesta este Migrena – adevărul dureros. Migrena este o afecţiune omniprezentă şi debilitantă, iar cercetărorii spun că a devent o reală problemă pentru populaţia globului. Data în care a fost aleasă această sărbătoare corespunde cu fondarea Federaţiei Mondiale de Neurologie, la 22 iulie 1957.
Migrena este o boală cu o fiziopatologie complexă care nu a fost complet elucidată până în prezent. Este o suferință cronică caracterizată prin dureri de cap moderat-severe, recurente. Poate să apară o dată sau de două ori pe an sau de mai multe ori pe lună. Medicii spun că în acest caz, durerea de cap poate fi asociată, de regulă, cu alte simptome , ca greață, vărsături, sensibilitate la lumină sau la zgomot. În general, acestea sunt agravate de activitate fizică sau determină evitarea activității fizice.
De altfel, studiile OMS arată că migrena este cea mai frecventă cauză pentru dureri severe de cap – aproximativ 20% dintre femei și 6% dintre bărbați sunt afectați.
Debutul acestei afecţiiuni este frecvent în adolescență sau în copilărie, întâlnită cu frecvență maximă la persoane intre 25 și 55 de ani. După această vârstă frecvența atacurilor scade, în special la femei.
Anul acesta, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internaţională de Cefalee (International Headache Society - IHS) pentru susţinerea celei de-a cincea aniversări a Zilei mondiale a creierului.În 2019 se pune accent pe creşterea conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume."Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial", a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne, conform Agerpres.Cercetărorii au ajuns la concluzia că din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Consecinţa este că majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.
"Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume", spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold, potrivit Agerpres.
Conferinţe şi activităţi de Ziua Creierului
Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice găzduieşte evenimente în patru capitale ale Uniunii Europene, inclusiv în Bucureşti. Scopul acestor evenimente este de a afla ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi de a discuta despre modul în care acest lucru poate fi mai bine integrat în politica şi procesul decizional atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Evenimentul de la Bucureşti, din 22 iulie, se adresează reprezentanţilor oficiali ai asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România şi include experienţe ale pacienţilor, discuţii despre advocacy şi activităţi de sensibilizare.
De altfel, aproximativ 120 de organizații din întreaga lume participă la această inițiativă de creștere a conștientizării sănătății creierului, iar APAN România se numără printre ei.
Tipuri de migrenă
Potrivit rapoartelor medicale, cea mai frecventă este migrena comună (fară aură). Doar 10 % dintre persoanele afectate au migrena cu aură și 20% au ambele tipuri. Mai rar apare doar aura fară durere de cap, în special la persoanele în vârstă. Aura reprezintă simtome neurologice care apar cu 10-60 de minute anterior durerii de cap, frecvent exprimate prin fenomene vizuale care apar la ambii ochi – pete negre, gri, tremorul imaginii, flashuri, lini colorate, și prin fenomene senzitive – ace, înțepături, amorțeli care apar prima dată la degete și apoi de întind la tot brațul și la față, potrivit medlife.ro.
Alte tipuri rare de migrena sunt migrena hemiplegica familiala și migrena hemiplegica sporadica. La persoanele afectate de acest tip de migrena aura este reprezentata prin deficit motor la nivelul unui hemicorp: slăbiciune musculară la nivelul unei jumătăți, stangă sau dreapta a corpului.
Dacă o rudă apropiată are aceeași suferință este vorba despre forma familială.
Migrena bazilară unde durerea de cap este însoțită de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi, vedere dubla, tulburări de conștienta.
Migrena retiniană: simptome vizuale care apar la un singur ochi ( simptomele aurei apar la ambii ochi), în absența unei afecțiuni oculare. Sindroame periodice ale copilului care sunt frecvent asociate cu dezvoltarea migrenei la adolescenți și adulți tineri, care includ vărsăturile ciclice (perioade ocazionale, intense de vărsături).
Migrena abdominală (dureri abdominale recurente însoțite de obicei de greața) și vertij paroxistic benign al copilului ( episoade recurente de vertij).
Cauzele migrenei
Migrena este o suferință cerebrală. Reprezintă o afecțiune a anumitor parti ale creierului care se ocupa de procesarea durerii. Mecanismul exact nu este cunoscut, dar în timpul atacului migrenos exista atât modificări vasculare – studiile au demonstrate o reducere a fluxului cerebral care începe în cortexul occipital (în special în timpul aurei) și de extinde lent spre anterior, bilateral, cât și modificări neuronale, care implică un mecanism cu originea la nivelul nervului trigemen. Cauza probabilă este un amestec de factori genetici și factori de mediu. Aproximativ 2/3 dintre persoanele afectate mai au o ruda cu migrena. Foarte rar apare datorită unui defect al unei singure gene (ex: migrena hemiplegica familiala). Influența genetică în dezvoltarea migrenei este de aproximativ 50% în special la persoanele care suferă de migrena cu aură.
Există o serie de factori care pot declanşa migrenele, potrivit csid.ro:
Schimbările hormonale la femei. Fluctuaţiile în estrogeni par a declanşa dureri de cap în cazul mai multor femei. Femeile cu antecedente de migrene raportează de regulă apariţia acestora înainte sau în timpul perioadelor lor menstruale, atunci când acestea suferă o scădere majoră de estrogen.
• Medicamentele hormonale, cum ar fi contraceptivele orale şi terapia de substituţie hormonală pot agrava de asemenea migrenele.
• Alimentele – brânzeturile vechi, alimentele sărate şi alimentele procesate pot declanşa migrene. Săritul peste mese sau postul pot fi şi ele cauze ale apariţiei migrenelor.
• Aditivii alimentari – glutamatul monosodic conservant (MSG), găsit în multe alimente, poate declanşa migrene.
• Băuturi – alcoolul, în special vinul şi băuturile cofeinizate pot declanşa migrene.
• Stres. Stresul la locul de muncă sau acasă poate provoca migrene.
• Stimulii senzoriali. Luminile strălucitoare şi efectul de orbire la soare pot induce migrene, la fel ca sunetele puternice.
• Mirosuri puternice - inclusiv parfum, diluant de vopsea, fumatul pasiv etc. - pot declanşa migrene la unele persoane.
• Factori fizici. Efortul intens fizic, inclusiv activitatea sexuală, poate provoca migrene.
• Modificări în mediu. O schimbare a vremii sau presiunea barometrică poate determina o migrenă.
Cum tratăm migrenele
• Antianalgezice naturale - muşeţel şi ceai de mentă - pot face minuni atunci când vine vorba de a te ajuta să te relaxezi şi de a-ţi alina durerea de cap.
• Curcuma. Curcuma este un compus găsit în India, care a devenit din ce în ce mai popular datorită proprietăţilor sale de alinare a durerii şi proprietăţilor anti-inflamatorii.
• Aplicarea de comprese reci pe zona afectată Aceasta poate fi o modalitate foarte eficientă de a ajuta la ameliorarea durerii, temporar. De asemenea, puteţi plasa mâinile în apă rece cu gheaţă timp de câteva minute, în timp ce în mod repetat, strângând şi deschiderea pumnii pentru un efect similar..
Însă, uneori, cel mai eficient remediu este relaxarea. Eliminarea băurilor dulci, fast-food şi posibili alergeni poate ameliora situaţia în cazul migrenelor.
Tratamente naturiste în cazul migrenelor
Sunt mai multe plante care ajută la diminuarea durerii de cap.
Cele mai eficiente sunt uleiurile din aceste plante, în acest caz este forba despre aromoterapie. Astfel, cele mai cunoscute sunt uleiurile de levănţică, de mentă şi de busuioc.
Un alt remediu pentru durerea de cap este masarea uşoară a scalpului, în zona din spate a capului, spre ceafă.
Seminţele de in ajută în tratamentul migrenelor. Aceste conţin Omega 3 şi acizi graşi.
Şi Hrişca este bună deoarece conţine un flavonoid numit rutină cu proprietati antioxidante, care împiedică deteriorarea celulelor.
