Leonard Cohen a murit / Povestea de dragoste dintre Leonard Cohen și muza sa, Marianne
Leonard Cohen a murit la vârsta de 82 de ani, lăsând în urmă o discografie impresionantă care și-a găsit un loc pentru totdeauna în inimile ascultătorilor.
În luna iulie a acestui an, Leonard Cohen a compus o scrisoare deosebit de emoționantă pe care i-a adresată frumoasei norvegience Marianne Stang Ihlen, atunci când a aflat că aceasta avea să treacă în neființă. Femeia a avut un rol extrem de important în viața și în cariera lui Leonard Cohen, fiind muza pentru unul dintre cele mai frumoase hituri ale sale, „So Long, Marianne”.
„Ei bine, Marianne, la asta se ajunge atunci când suntem foarte bătrâni iar trupurile noastre se decompun. Cred că te voi urma în curând. Sunt foarte aproape în urma ta și, dacă îmi vei întinde mâna, cred că te voi prinde. Știi că mereu te-am iubit pentru frumusețea și înțelepciunea ta, dar nu vreau să spun mai mult despre aceste lucruri pentru că tu le știi deja. Acum, vreau doar să-ți urez să ai parte de o călătorie frumoasă. Adio, prieten vechi! Iubire nesfârșită, ne vedem pe drum.”
Aceste superbe rânduri i-au fost citite lui Marianne de către prietenul său, Jan Christian Mollestad, atunci când se afla pe patul de moarte. La două zile după ce i-a citit scrisoarea, Marianne a murit, la data de 29 iulie.
Leonard Cohen și Marianne Stang Ihlen s-au cunoscut pe insula grecească Hydra, acolo unde era stabilită o colonie de scriitori și de artiști boemi, din care mai făceau parte Jackie Onassis sau Prințesa Margareta. Ambii aveau 25 de ani la vremea aceea. Erau tineri și fugiseră de ploaia și frigul din nordul Europei. Trăiau însă vieți separate.
„Era perfectă”, i-a scris Cohen unui prieten, povestindu-i despre Marianne atunci când a cunoscut-o. Femeia nu a uitat prima sa întâlnire cu artistul, undeva în luna mai a anului 1960. Era la cumpărături atunci când o siluetă înrămată în bătaia soarelui aștepta în ușa magazinului. „Era un gentelman de modă veche”, își amintea Marianne.
Atras de bunătatea și de modestia ei, Leonard a rugat-o pe Marianne să îl urmeze în Canada. „Am un apartament. Tot ceea ce îmi trebuie este femeia și copilul meu.”
Reîntorși pe insula grecească, Leonard și Marianne aveau să trăiască, la început, o viață simplă, liniștită. Scriitorul se trezea în zorii zilei și scria până la prânz iar Marianne ținea casa. Cohen nu a vrut niciodată să se căsătorească, ceea ce a pus-o pe gânduri pe Marianne. Dragostea lor începuse să devină din ce în ce mai zbuciumată.
Invocând că scrie mai bine atunci când călătorește, Cohen vizita frecvent Londra, SUA sau Canada. Era fermecător și șarmant și cu priză la doamne. Marianne, însă, era condamnată să stea în casă așteptându-și si soțul. Cohen i-a explicat. „Am vrut multe femei, multe experiențe, multe țări, multe climaturi, multe aventuri.” Vedea viața precum un bufet din care voia să își extragă experiențele.
Dându-și seama că viața de scriitor nu avea să-i aducă succes financiar, Cohen a început să se impună pe plan muzical. Asta însemna că trebuia să călătorească încontinuu. Artistul a insistat în scrisorile sale nenumărate că o dorea în continuare pe Marianne, lăudând-o pentru „dragostea sa misterioasă”.
Mutați la New York, acolo unde Cohen deja se stabilise, totul se schimbase. Valorile și principiile în care Marianne credea erau în contradicție cu noul stil de viață al lui Cohen, presărat cu droguri alături de prieteni precum Janis Joplin, Joni Mitchel sau Andy Warhol. „Aceasta nu este scena ta, Marianne”, i-a spus Cohen. Un an mai târziu, în 1970, și-a luat inima în dinți și l-a părăsit. Dragostea lor turbulentă se sfârșise.
