Imagini cutremurătoare cu Mircea Albulescu în ultimul său film şi secrete spuse de colegi
Este nedrept şi enervant atunci când zilele de naştere se transformă din aniversări, în comemorări. Marele actor Mircea Albulescu ar fi împlinit ieri, 4 octombrie, 83 de ani, însă din 8 aprilie 2016 vorbim despre el la trecut. Nu poate fi însă uitat uşor şi nici nu ne dorim asta. Echipa peliculei “Aniversarea”, ultimul film al maestrului, l-a omagiat aşa cum numai nişte actori ştiu să o facă: cu emoţie. Pelicula o vom vedea de luna viitoare în cinematografe, dar până atunci te invităm să priveşti, cu nostalgie, imagini cu Mircea Albulescu în rolul lui Radu Maligan.
Premiera peliculei „Aniversarea”, în regia lui Dan Chişu, va avea loc pe 10 noiembrie, iar din distribuţie fac parte nume grele din cinematografia românească: Simona Bondoc, Emilia Dobrin, Răzvan Vasilescu, Lucian Ifrim, Dana Voicu, Emanuel Pârvu, Mădălina Constantin, Frederic Fisbach, Dana Dembinski, Coca Bloos, Constantin Cojocaru, Adrian Păduraru, Papil Panduru, Mircea Andreescu, Rodica Lazăr, Mihai Constantin, George Remeș, Marian Râlea, Gheorghe Ifrim și Dan Hurduc. Cap de afiş este însă Mircea Albulescu, iar destinul a vrut ca în ultimul său film, înainte de a muri, maestrul să interpreteze rolul unui bătrân care se pregătea de aniversarea celor 94 de ani.
În realitate, marele actor n-a mai prins această vârstă, căci s-a stins, pe 8 aprilie 2016, la 81 de ani. Ieri, 4 octombrie, ar fi împlini 83. Până la premiera peliculei “Aniversarea”, din 10 noiembrie, colegii actori i-au adus maestrului un omagiu emoţionant. Declaraţii, poveşti şi amintiri care pot răscoli şi cel mai insensibil suflet. Click! ţi le prezintă în variantă integrală, căci mărturiile vor fi urcate pe pagina de Facebook a filmului într-o variantă mult mai scurtă. https://www.facebook.com/ANIVERSAREA/
DAN CHIŞU
„Avea un umor deosebit şi un curaj nemaipomenit. Când i-am propus rolul, şi a citit personajul, mi-a spus <asta e din cauza poveştilor mele cu securitatea, nu? Bine, am să o fac pentru că meseria mea e mai presus de orice suspiciune>. Avea o voinţă incredibilă şi nu voia să-l ajutăm cu nimic. Se deplasa greu, dar voia să vină pe jos de acasă până la locul de filmare. Ne-a spus <Faceţi ca mine sau nu mai facem deloc>, aşa că i-am respectat dorinţa, venea pe jos la filmare, dar îl urmăream îndeaproape, să nu fie vreo problemă. Voia să urce scările pe jos până la etajul 1, unde filmăm, erau multe scări şi obosea. Avea nevoie de 25 de minute ca să urce acel etaj, pentru că se oprea la fiecare treaptă, dar nu a vrut niciodată să fie ajutat”.
LUCIAN IFRIM“A fost o onoare să lucrez alături de dânsul, pentru că e un actor pe care l-am admirat, l-am văzut jucând, l-am auzit la radio. L-am apreciat foarte mult. Am lucrat alături de un actor pe care l-am admirat de când îl ştiu. Mi-a plăcut forţa lui de joc”.
EMANUEL PÂRVU“Când m-a distribuit Dan Chişu şi mi-a spus că jos lângă Mircea Albulescu, mi-a revenit pe loc în minte unul dintre cei mai buni <oameni răi> ai copilăriei mele. Cred că ştiu pe de rost <Cel mai iubit dintre pământeni>. Mi se părea că ce face acolo Mircea Albulescu era cumplit. Când ne-am privit pe acelaşi platou de filmare era deja <bunicul meu>.
EMILIA DOBRIN„În scenele filmate cu el, în prejma lui, fără să vreau, deveneam un spectator. Intram în povestea unei ființe care emoționează”.
DANA VOICU„Pur şi simplu apropierea de Mircea Albulescu la filmările de la <Aniversarea> mi-a lăsat gustul unei alte lumi. Marele actor, purtându-se extrem de curtenitor cu noi, a insuflat nobleţe pe platoul de filmare. Felul în care a abordat o scenă de nuditate a fost pentru mine o lecţie de comportament şi de actorie. Fără fiţe, fără complicaţii, cu mult umor şi autoironie, marele actor îşi purta goliciunea şi slăbiciunea fizică cu aerul unui rege. Noi, toţi ceilalţi, păream goi pe lângă el, şi fizic şi sufleteşte. Mulţumesc, Maestre!”
DANA DEMBINSKI“A fost profesorul meu şi asta spune, poate, totul. Am învăţat de la el tot ce era mai important. Pe lângă un mare talent dublat de inteligenţă, avea şi o foarte mare generozitate. Am făcut primul rol important în regia dumnealui şi alături de dumnealui pe scenă, în <Victimele Datoriei>. Pe parcursul anilor, am ţinut mereu legătura şi l-am chemat la spectacole. Întotdeauna m-a încurajat. Ultima întâlnire cu el a fost chiar la filmul <Aniversarea>, unde m-a susţinut încă o dată şi s-a bucurat pentru mine că fac această profesie cu atâta bucurie. În fiecare an de ziua lui vorbeam cu el la telefon şi îmi pare rău că acum nu mai pot face asta”.
CONSTANTIN COJOCARU„Pot să spun că relaţia cu Mircea Albulescu a început la Odeon, când am jucat două personaje principale într-un spectacol, în regia lui Alexandru Dabija. Timpul de repetiţii a fost extraordinar. Am simţit cum se sudează o relaţie artistică foarte frumoasă. Reîntâlnirea de la <Aniversarea> a pus în valoare acest lucru. Sigur că n-am făcut prea mult şi n-am vorbit despre asta cu diverse ocazii. E prima oară când vorbesc, de fapt. Mi-a făcut o impresie extraordinară ca partener de scenă şi camarad în teatru. Acel spectacol a fost pentru mine un moment foarte important în drumul meu în teatru, întâlnirea cu Mircea Albulescu”.
ADRIAN PĂDURARU
“Vocea lui. Peste imagini care se montează cum vor ele. Revista <Cinema> pe măsuţa trenului cu care îmi aduceam visurile, printre blocurile de lângă Gara de Nord, în 1979. Peste zece ani, un garaj, un camion, sprâncene peste <Ochii care nu se văd>, aproape în lacrimi mereu, acoperiţi de asprimea lăsată la vedere. Noapte, frig, ochi calzi, uniforme, <Momentul adevărului>, explozii, o voce. Un microbuz. La coborâre, şoferul îi leagă şireturile, îngenuncheat în faţa lui. O masă lungă, într-o clădire lângă Ateneu, <Aniversarea>, ultima. Un personaj care nu mai poate vorbi. Peste imagini, din ce în ce mai şterse, nu mai este vocea lui”.
Despre film:
“Aniversarea” prezintă firul întâmplărilor ce au loc în casa lui Radu Maligan – fost om de bază al regimului de dinainte de ’89, care urmează să-și serbeze împlinirea celor 94 de ani. Discuțiile celor adunați cu această ocazie, rude și prieteni de familie, generații diferite, ajung să tulbure evenimentul, situația devenind destul de complicată atunci când jumătate dintre oaspeți încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaților consideră că nu poți forța pe cineva să acționeze contra voinței sale.
