«Le-am cântat la telefon lui MM Stoica şi Copos, în închisoare»
Solistul Adrian Enache (50 de ani), care mai nou face echipă la TVR 2, alături de Paula Seling şi de Ovi, la emisiunea de divertisment „Duelul pianelor“, a vorbit despre sport, muzică şi televiziune, într-un amplu interviu acordat pentru adevărul. ro.
- Ce înseamnă pentru tine „Duelul pianelor“?
Este o reală provocare pentru un tip ca mine, care este foarte spumos, care este tot timpul în căutare de nou şi de calitate, tot timpul vreau să mă autodepăşesc. Sunt tot timpul într-o competiţie, asta am moştenit-o de la fotbal.
- Cum e munca alături de Ovi şi de Paula?
Ovi a adus formatul din Norvegia, „Beat for beat“, de la ideea de a cânta la două piane, cum au făcut Paula şi Ovi la Eurovision, s-a născut această competiţie cu mine moderator. Eu aveam o percepţie a mea despre Paula Seling, credeam că este o voce foarte bună, dar care nu transmite absolut nimic pentru că este rece. Dar, Paula e cea mai caldă persoană de pe pământ şi e foarte pricepută pe partea tehnică, ştie tot.
- O să lucrezi în acelaşi loc şi cu Iuliana Marciuc…
Noi nu prea ne vedem, ăsta e secretul, dacă te vezi des se duce. Ea e plecată cu emisiunile ei, eu cu turneele mele. De 21 de ani e ca la Hollywood, dacă ar fi zi de zi nu cred că ar ţine, şi ea e de aceeaşi părere cu mine, e vorba de respectul reciproc, să ştii valoarea celuilalt. Ea e cu fanii ei, îmi trimite poze, se pozează cu diverşi bărbaţi frumoşi, eu îi trimit poze cu fanele mele.
- Cu MM Stoica ai fost coleg. Aţi păstrat legătura cât timp a fost închis?
Am fost colegi în facultate, jucam fotbal împreună, a fost preşedinte la Oţelu şi pe mine m-a pus preşedinte onorific. Da’ cum? Cât a fost la greu i-am mai cântat la telefon, i-au dat lacrimile, acolo era cu George Copos, le mai cântam eu la telefon. Bine că au trecut, au scăpat, le doresc mult succes. Inginerii metalurgi au spiritul ascuţit, tot ce spune el incită, cum şi tot ce spun eu în muzică incită.
- Ai fost confundat cu George Clooney.
Da, aveam părul tuns mai scurt, grizonat, şi eram în Tel Aviv.George Clooney era pe un panou şi chiar semănam cu el, eram îmbrăcat într-un costum, cu o cămaşă albă descheiată. Eram cu Teatrul ”Constantin Tănase” şi la un moment dat, când ne controlau bagajele, pe mine m-au scos din rând şi mi-au zis: „Mister Clooney, please”. Ce, eram prost să-i spun că nu sunt Clooney? Mi-au cerut autografe, şi m-am semnat George Clooney.
- De unde pasiunea pentru fotbal?
Spărgeam bibelouri prin casă pe la 3-4 ani şi părinţii m-au dat la fotbal, am ajuns în UEFA ‘86, dar nu am mai făcut performanţă în fotbal, ci în muzică.
