Dragă Ion Ţiriac,
Un noian de bucurii - unul necesar ca aerul – ne-ați adus zilele astea, nouă bieților și obidiților români. Mai ales, aici în Spania, unde proletariatul spaniol e majoritar românesc. Și, zic așa, fiindcă după ce că-l supărăm pe Dumnezeu, după ce, estimp unii maculează țara cu partide de jmecheri spilcuiți plătiți s-o vândă, în tenis suntem poate cea mai vizată țară, negativ zic. Cenușăreasa tenisului. De fapt, exagerez: ci doar al World Tennis Asociation. Pupa-ne-ar… Noroc că dacă tenisul românesc e așa în ochii lor – orbir-ar! - steaua, victoroasa e Simona Halep. Regina. Românca. Și asta pare deja un afront. O sfidare. Trebuia ca Simo să le dea tiflă...(Puteam să zic mai vulgar, dar golanii mă scoteau și din Giulești și țin la chestia asta…)
E, cum se poate ca patronul turneului - care a ieșit impecabil, bravo! - să nu-l invite pe compatriotul, fostul partener de dublu, coechipier de națională, Cupă Davies, prieten - Ilie Năstase? Las’ că în tenis are un trecut greu repetabil de către alții…e un mit, o statuie de granit. I-a înnebunit puterea pe ăștia, nu mai există respect față de legendele tenisului. Oare dacă în locul lui Năstase cel de azi era un american… nu!, era Serena - și aia o lașă fără umor; nu mă așteptam, Serenico! - se întâmpla așa ceva? O scoteau ei din tenis fie și temporar? Și, cu ce e Ilie mai prejos, golani limbiști de presă română ce pupași funduri brexitane!?
Ați făcut, domnule Țiriac, un turneu românesc de răsunet. O poză imaginară cu Țiriac, Năstase (Brigitte), Nadia Comăneci, Virginia Ruzici poate fi o icoană a românismului în tenis. Căci, da, a fost cel mai românesc turneu din ultimii ani. Iar gestul dumneavoastră acel de a-i da lui Năstase ce merită Cezarul e de un rar sublim. Puțini români ar mai fi procedat așa: să-l readucă pe înjuratul Ilie la rampă. Căci, la urma-urmei, a fost un turneu de tenis, nu de bună putare. De aia îi desfid pe toți ziariștii români care au sărit ca niște euro-animale pe Ilie, fie și având dreptate, uitând ca niște vânduți că e De-al Nostru. Iudelor! Mai aud ceva dar nu știu bine: e adevărat că ați mutat Ţiriac Trophy de la București la draga, scumpa noastră Budapesta, unde se aruncă urină pe jucătorii români; mai ales că e vorba de o handbalistă… o doamnă?
Spuneți-ne, să știm de ce?