Scrisorile lui Stanca. Dragă Corneliu Olar,
Deşi în Alba eşti supervedetă, lumea mondenă nu te ştie. Dar în Lumea românească eşti un erou. Dacă aţi uitat, românilor, vă amintesc eu. Să ne gândim la seara aceea de coşmar. Când toţi am trăit momentele tragice cu avionul lui Iovan, regretatul, cu doctorii Zamfir şi Pivniceru şi studenta decedată Aurelia Ioan.... căzut undeva în Apuseni. În raza ta.
Din Comuna istorică Horea. Tu ai organizat atunci pe beznă şi viscol mai toate intervenţiile de salvare. Nu mai ştiu că erai deputat, primar, da...erai cred secretarul primăriei, dar cu aura aceea autoritară de om integru.
Eu te cunosc mai întâi ca OM. Ca patriot, ca moţ. Ştiu ce ai făcut tu - ca primar, ca deputat, ca orice - din com Horia. Căci eu o cunosc, iubesc aşezarea aceasta, fiindcă mi-a oferit ca reporter subiectul vieţii mele. Am aici prieteni din 1975, când l-am cunoscut şi pe tatăl tău... Aici am descoperit o bătrână de 123 de ani. Marişca Costea, din Mătişeşti... Paranteză: mă întrebaţi cum de nu a fost în Cartea Recordurilor. Păi, mai era cineva bun de recorduri decât Iubitul Conducător? Reportajul cu ea a fost, totuşi publicat în Tribuna României. Într-un subsol. Acum e-n cartea mea ”Reporter de profesie”.
Azi, luni, se întâmplă un eveniment istoric pentru moţi şi pentru noi, românii. Culmea e că la Parlamentul ţării lipsea bustul lui Iancu! Numai el. Ai sesizat la timp lucrul şi era firesc.
[Tot aşa, cum nu e firesc ca marele poet - genial în lirica pentru copii şi mare patriot - George Coşbuc, să fie alungat din manuale...]
Acum, azi, la Parlament se dezveleşte bustul lui Avram Iancu. Erou însemnat al neamului. Pe care la un moment de exaltare poetul-patriot Păunescu îl purta ca amuletă şi-l evoca şi vizita ades la locul de veci....
Corneliu, m-ai invitat să spun câteva vorbe la această ceremonie. Mulţam. E o mare onoare şi o recunoaştere a mea ca frate al moţilor. Fiindcă, ştii, sunt cetăţean de onoare din 2001 al comunei învecinate Albac, prin Ghiţă Paşca, fost primar. Pentru aducerea la lumină a unor legende inedite culese de la bătrânii anilor 1975-’76, când am hălăduit pe acolo, şi implicarea mea în rezolvarea unor probleme obşteşti.
Din păcate, starea sănătăţii de acum nu mă lasă. Îmi vine să plâng. Dar am aflat că vor veni atâţia români adevăraţi încât măcar sunt fericit. Păcat că nici IA Pop, marele patriot, preşedintele Academiei, nu poate fi...
Mai văd la tine, dragă Cornel, că tot ceea ce faci nu laşi neterminat. Te ştiu de când ai început să ”primăreşti” şi apoi să ”politicheşti”. Eşti un moţ de nădejde. De acţiune. Om de afaceri. Costructor în lemn ...Faci construcţii superbe tradiţionale.
Cred că şi pe Mântuitorul L-ai putea construi din lemnul tău ...
Com Horea e azi un reper şi prin construcţiile tale. Cum arată ea cu dragele mele de sate Costeşti, Mătişeşti, Trifeşti (pe unde am dormit şi în fânarul lui Traian Costea, pe atunci ucenic veterinar...) e de nivel şi stil european. Şi asta, mai ales din mâinile tale. Mâini de aur, dublate de un caracter ca o stâncă din Apuseni...
”Trăiască Duhul lui Iancu!...”
