Cele trei cuvinte din limba română ce sunt imposibil de tradus într-o altă limbă. Toată lumea le cunoaște
Limba noastră are în spate o istorie de secole, iar în acest timp, în vocabularul ei au apărut și unele cuvinte și concepte care sunt, practic, imposibil de tradus în alte limbi. Aceste trei cuvinte, de exemplu, pe care le știe fiecare român, sunt unice limbii și culturii noastre.
Dacă am vorbit cu o persoană a cărei limbă nativă nu era româna, poate că s-a întâmplat ca aceasta să ne spună că nu poate să traducă precis un anumit cuvânt, ori expresie. Acest lucru nu se datorează faptului că unele cuvinte sunt imposibil de adaptat și comunicat în alte limbi, ci este consecința faptului că ele descriu un subiect extrem de specific experienței culturale ale unui anumit popor. Iar această experiență nu poate fi „tradusă”, cel puțin nu fără a-și pierde nuanțele pe care le are pentru nativi.
Iar limba româna are și ea, evident, astfel de cuvinte! De altfel, unele dintre ele sunt destul de banale în limbajul nostru! Dar, ele nu pot fi traduse în alte limbi, cel puțin nu fără a-și pierde mult din semnificația originală!
Cuvintele banale din română care nu pot fi traduse
Primul dintre aceste cuvinte este simplul „jale”! Desigur, există nenumărate cuvinte care descriu o tristețe profundă și în alte limbi, dar în română, „jale” descrie suferință emoțională copleșitoare, peste care ne este imposibil să trecem, mai ales în contextul unei pierderi.
Un alt cuvânt care este la fel de dificil de tradus este „șatră”! El este utilizat pentru a descrie un grup nomad de romi, sau o comunitate, iar indiferent cum am decide să traducem acest cuvânt, el își va pierde mult din conotațiile culturale originale!
Toți românii cunosc aceste cuvinte
Un alt termen extrem de comun în limba noastră, dar care nu poate fi tradus direct în nicio altă limbă, este „mioritic”! El vine de la balada „Miorița”, fiind folosit pentru a descrie un mod de viață în care liniștea interioară și acceptarea destinului sunt elementul central.
Acest cuvânt are un sens foarte specific culturii românești, iar la fel precum celelalte două, deși poate fi „adaptat” și tradus în alte limbi, nu există niciun mod direct de a comunica aceste concepte în altă limbă, în afară de cea română.
