„Prințesa roșie”, actrița netalentată a comunismului. Și-a clădit cariera pe numele tatălui, a fost amanta unui medic chirurg care a plătit cu viaţa pentru dragostea ce i-o purta
Câtă vreme tatăl ei s-a aflat la putere, „Prințesa roșie” a trăit ca o vedetă de la Hollywood. Cu toate că nu avea un talent în domeniu, a devenit o actriță cunoscută în perioada comunistă, și asta datorită tatălui său. Este vorba despre fiica fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, pe nume Vasilica Gheorghiu, sau Lica (numele de scenă). De asemenea, ea a avut o idilă cu un medic chirurg, care a plătit cu viaţa pentru dragostea pe care a avut-o pentru ea.

„Prințesa Roșie” a fost fiica cea mare a fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Numele ei era Vasilica Gheorghiu, sau Lica, acesta fiind de fapt, numele ei de scenă. Își dorea să devină actriță de film și visul i s-a împlinit. Cu toate acestea, nimeni nu a admirat-o, iar actoria ei nu a fost apreciată de public.
„Nu e talentată, dar e tare-n tată”, se spunea despre ea în perioada comunistă.
Inițial, Lica Gheorghiu a studiat economia la Moscova. A decis însă să renunțe și s-a întors în România. Își dorea o carieră în industria cinematografică, iar statutul tatălui ei a jucat un rol decisiv. În mod clar, „Prințesa roșie” dorea doar roluri principale în filme. Asta într-o perioadă în care mulți ar fi spus că nu avea talent și, în unele filme, aspectul ei nu era suficient de „bun”.
„O dezavantajau însă rigiditatea gesturilor, caracterul lemnos”
În volumul memorialistic „Ce a fost. Cum a fost“, fostul director al Studioului Cinematografic Bucureşti, Paul Cornea, scrie că fiica fostului lider comunist avea gesturi stricte, dar și un caracter „lemnos”. În plus, toate răspunsurile ei erau „false”, dar având în vedere poziția pe care o avea la acea vreme, nimeni nu o putea critica.
„Avea un cap frumos, cu trăsături regulate, dar inexpresive, era scundă şi avea picioare scurte. O dezavantajau însă rigiditatea gesturilor, caracterul lemnos al mişcării scenice, îndeosebi rostirea: cea mai banală propoziţie suna în gura ei placid şi fals. Oricâtă osteneală şi-ar fi dat cineva s-o corecteze, presupunând că ar fi avut curajul s-o facă, ar fi fost inutil: ea era încredinţată că posedă calităţi de star, iar un anturaj iresponsabil îi întreţinea convingerea, prin linguşeli inadmisibile”, spune Paul Cornea în lucrarea sa.
Lica Gheorghiu a jucat în doar câteva filme, precum „Avalanşa“, „Tudor“, „De-aş fi Harap Alb“ și „Lupeni ‘29“, însă a jucat cu actori de seamă, cum ar fi George Calboreanu, George Vraca, Alexandru Giugaru, Ştefan Ciubotăraşu, Colea Răutu, ori Gheorghe Dinică. Cum s-a încheiat cariera ei? Lucrurile s-au schimbat după ce tatăl ei, Gheorghe Gheorghiu Dej, a murit în 1965. Aproape 20 de ani mai târziu, în 1987, a murit și Lica. Pe piatra ei de mormânt s-a asigurat că este scris și „artistă”.
Idila dintre „Prinţesa roşie“ și amantul ei, un medic chirurg
Medicul Gheorghe Plăcinţeanu a plătit cu viaţa pentru dragostea pe care a avut-o pentru Lica, fiica cea mare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La mijlocul secolului trecut, Gheorghe Plăcinţeanu începuse să se afirme în lumea medicală. Fiu de profesor universitar, tânărul a devenit chirurg ortoped de renume, lucrând în mai multe spitale din Braşov şi Bucureşti. Lica, fata liderului comunist era căsătorită cu juristul Marcel Popescu şi avea trei copii, dar asta nu a împiedicat-o să înceapă o relație cu medicul.
„Viaţa avea să i se schimbe pentru totdeauna în anul 1958, atunci când a cunoscut-o pe Vasilica Gheorghiu, fiica răsfăţată a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Fata liderului comunist era căsătorită cu juristul Marcel Popescu şi avea trei copii, însă acest lucru nu a împiedicat-o să se arunce în braţele frumosului bărbat de care se îndrăgostise la rândul ei. La acea vreme, tânăra jucase în mai multe filme. Nu era prea talentată, însă acest lucru nu conta pentru tatăl său, care a ridicat studiourile de la Buftea, locul unde odrasla putea să devină vedetă”, scrie Historia.ro.
Gheorghe Gheorghiu-Dej, care s-a opus căsătoriei celor doi, a pus spioni pe urma medicului. Cum măsurile întreprinse de organele de securitate pentru verificarea lui Plăcinţeanu şi a familiei sale nu au reuşit să scoată la iveală fapte infracţionale, s-a fabricat un dosar în care medicul devenea complice la o contrabandă cu ciorapi. Era suficient pentru acea vremea.
Astfel, anchetat la ordinul liderului comunist, tânărului i s-au fabricat două dosare şi a fost trimis după gratii în cel mai de temut penitenciar, Râmnicu Sărat, acolo unde şi-a găsit sfârşitul.
A fost ţinut în frig şi fără mâncare. Nu a avut voie să fie vizitat de familie, i-au fost interzise pachetele şi îngrijirile medicale. Gheorghe Plăcinţeanu a murit pe 1 mai 1961, la vârsta de 36 de ani.