Se reia un mega-proiect început pe vremea lui Cuza, aproape finalizat de Ceaușescu, dar abandonat după Revoluție

Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti, care urma să facă legătura între Capitală şi Marea Neagră, a fost abandonat imediat după Revoluţie. Lucrările erau realizate în proporţie de 60%. După Revoluţie, toţi muncitorii au părăsit şantierul canalului Bucureşti - Marea Neagră, iar utilajele de ultimă generaţie au ajuns la fier vechi. Ideea realizării unei căi navale de legătură între Bucureşti şi Marea Neagră a apărut pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect pentru acest canal fiind întocmit în anul 1882. Acum, Guvernul vrea să îl reia.

60% în trei ani, pe vremea lui Ceaușescu

image

În anul 1927, în revista „Energia“ apărea studiul prezentat de inginerul Dimitrie Leonida tratând „Canalul Bucureşti-Dunăre“.

Doi ani mai târziu a fost adoptată Legea pentru construirea canalului Argeş-Bucureşti-Dunăre şi electrificarea căii ferate Bucureşti-Braşov, având la bază proiectul inginerului Leonida. În ambele Camere ale Parlamentului României, legea a primit doar trei voturi împotrivă.

Criza dintre 1929 şi 1933 nu a permis derularea lucrărilor, însă problema a rămas în atenţia lumii ştiinţifice. Ideea Canalului Bucureşti-Dunăre a fost reluată de Nicolae Ceauşescu, iar lucrările au început în anul 1986. Până în anul 1989, a fost executat în proporţie de 60%.

Nicolae Ceauşescu voia să termine canalul înainte de Congresul al XIV-lea al PCR şi a adus pe teren câte o unitate de construcţie din fiecare judeţ, mai puțin din Bucureşti, unde toată forţa de muncă era angrenată la Casa Poporului.

După Revoluție, toți muncitorii au părăsit șantierul și toate planurile de construcție a Canalului au fost abandonate.

Ce își propune Guvernul și pe ce bani

Conform Studiului de Fezabilitate, Canalul Dunăre-București va costa aproximativ 22 de miliarde de lei, iar construcția acestuia ar dura cel puțin 6 ani. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an și ar genera beneficii economice uriașe pentru că ar exista legătura directă între București și Portul Constanța, informează Economedia.

Reluarea și finalizarea lucrărilor de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa se impune în principal din următoarele motive majore:

– stadiul avansat al lucrărilor executate, necesitatea de oprire a distrugerii acestora, ca urmare a vandalizării și dezvoltării de peste 30 de ani a vegetației din arbuști și copaci;

– înlăturarea pericolului de blocare şi distrugere a unui efort investițional de peste 2,7 miliarde euro fără TVA, efectuat anterior anului 1990, în prezent practic abandonat;

– importanţa majoră a beneficiilor economice și sociale generate de calea navigabila. 

Beneficii:

– prin legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea se asigură acces direct la portul Constanţa, la principalele oraşe din lungul Dunării, precum și la reţeaua europeană de căi navigabile;

– apărarea împotriva inundaţiilor a 11 localităţi, 9.800 gospodării, cca. 50.000 ha teren, 378 km drumuri, 5 km cale ferată și a 126 obiective socio – economice

– dezvoltarea de obiective și activităţi conexe, crearea de zone logistice și parcuri industriale, creşterea potenţialului economic a localităţilor riverane, inclusiv crearea de locuri de muncă şi absorbirea şomajului. Importanţa socială a proiectului în regiune este evidentă şi prin crearea de noi locuri de muncă, în perioada execuţiei 21.600 locuri și 520 locuri de muncă în perioada de exploatare.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
nae prof ub jpg
image
image
image
image
image
image
vila mona lisa SOTHEBYS jpg
cumparaturi supermarket alimente  shopping verifica garantia pret jpeg
shutterstock 2280709751 jpg
avion jpg
FotoJet jpg
cafenea isnula sf gheorghe jpg
Kate Middleton  GettyImages jpg
Cristian Macelaru foto Thomas Brill jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net