Reţete ciudate de pe vremea bunicii! Bucate delicioase pe care puţine gospodine mai ştiu să le prepare

Bucate delicioase pe care puţine gospodine mai ştiu să le prepare! Printre reţetele secrete pe care doar o bunică pricepută le cunoaşte se numără ciorba de raci, pregătită cu precădere în Oltenia. Un alt fel de mâncare din timpuri străvechi este balmoşul, specific păstorilor, scrie „Weekend Adevărul“.

Bunicile ne  aşteaptă mereu cu  zâmbetul pe buze
Bunicile ne aşteaptă mereu cu zâmbetul pe buze

Ciorba de raci e una dintre mâncărurile olteneşti de post care îi scotea pe ţărani din impas în timpul iernii. Întâlnită în satele din sudul Olteniei, ciorba e o mâncare de post, fără vreo legătură cu crustaceele. Singura asemănare este culoarea „racilor“, de aici şi denumirea ciorbei. 

Racii reprezintă, de fapt, un soi de ardei roşu, care poate fi uscat şi păstrat pentru iarnă, pentru că este mai puţin cărnos. La sfârşitul verii, oltencele îl recoltau şi îl înşirau pe aţă, pentru a-l folosi iarna - copt pe plită sau în cuptor şi servit fie cu mujdei de usturoi, fie umplut. În funcţie de umplutură, cu aceşti ardei se face ulterior ciorbă sau pot fi pregătiţi cu sos. 

Ciorba de raci  nu e făcută de fapt  din crustacee. Foto: Valeru Ciurea
Ciorba de raci nu e făcută de fapt din crustacee. Foto: Valeru Ciurea

Tanti Olga, meşter popular cunoscut pentru iile frumoase pe care le coase, trăieşte în Cezieni (Olt), comună din fostul judeţ Romanaţi. „Fiecare pregăteşte bucatele cum preferă”, povesteşte femeia.

„Eu aşa am pomenit din bătrâni, de la bunica şi de la mama. Legumele se toacă toate: ardei, morcov, ceapă, rădăcină de ţelină. Ceapă tai şi pentru ciorbă, şi pentru racii normali. Două-trei cepe folosesc ca să dea gust ciorbei.

Ardeiul se pune un pic mai târziu, fiindcă fierbe mai repede, morcovul şi ceapa se pun mai devreme. Când sunt gata, adăugăm zeamă de varză pentru acrire“, explică tanti Olga cum se pregăteşte zeama.

Prepararea umpluturii pentru ardei nu este complicată. „Tocăm ceapa. Eu am un castronel, îl toc plin. Se căleşte ceapa, apoi se pune din zeama pentru ciorbă. Punem apoi făină după câţi ardei avem de umplut şi amestecăm. Umplutura e ca un rântaş. Nu se pune ou, nu se pune nimic altceva. Folosesc doar făină: poţi s-o modelezi, ca un rântaş“, arată tanti Olga.

Ardeii sunt  puşi la uscat  pentru iarnă. Foto: Claudia Balaş
Ardeii sunt puşi la uscat pentru iarnă. Foto: Claudia Balaş

Înainte de a începe umplerea ardeilor, aceştia se curăţă de seminţe şi se pun câteva minute în apă călduţă, pentru a se înmuia puţin. Urmează umplerea cu amestecul de făină şi ceapă călită, adăugându-se boia de ardei, fie dulce, fie iute.

„După ce pui ardeii la fiert, trebuie să dai focul mic, să nu fiarbă în clocote. Eu nu fierb mai mult de 15-20 de minute. Când coca se albeşte, ardeii se ridică un pic şi atunci preparatul e gata“, detaliază gospodina.

Ciorba „se potriveşte“ cu zeamă de varză după gust şi se pot adăuga şi roşii. Tot după gust, se poate pune bulion şi în umplutura pentru ardei.

Balmoşul - mâncarea ciobanilor

Balmoşul  e pregătit  la ceaun
Balmoşul e pregătit la ceaun

Ciobanii ştiu cum se prepară balmoşul după reţeta străveche. În esenţă, este o mămăligă fiartă, dar nu în apă, ci este un preparat cu jintiţă (un produs secundar din lapte), cu unt şi cu smântână de oaie.

Vasile Pârja, un cioban din Şugatag
Vasile Pârja, un cioban din Şugatag

Vasile Pârja, un cioban din Şugatag (Maramureş), explică pas cu pas: „Se prepară din groştior (smântână - n.r.), din jintiţa ce se ia de pe urdă şi din untul ce se face din brânză, când se bate laptele. Să lasă totul la fiert şi apoi se pune un pic de făină. Trebuie să fiarbă cam 40 de minute”.

Reţeta de balmoş presupune că mămăliga pregătită astfel se fierbe până când untul topit se alege deasupra. Astfel preparat, balmoşul devine o cină gustoasă. Un balmoş „adaptat” poate fi preparat cu un litru de lapte, 500 de grame de smântână, 150 de grame de unt şi 500 de grame de făină de mălai. De asemenea, se poate adăuga brânză (de vacă ori de oaie).

Poftiţi, vă rog, la găluşte cu prune!

Un desert  foarte îndrăgit  în România
Un desert foarte îndrăgit în România

Găluştele pot fi umplute cu prune, caise sau căpşuni, dar şi cu brânză dulce sau magiun. Ai nevoie de 1,5 kg cartofi albi, două ouă mari, 150 de grame de făină, 15-18 prune, 600 de grame de pesmet, 250 de grame de zahăr, 50 de mililitri de ulei şi o lingură de scorţişoară.

Fierbi cartofii în coajă, speli prunele, le tai jumătăţi şi scoţi sâmburii. Când cartofii sunt gata, îi cureţi de coajă şi îi pasezi cu ustensila pentru piure. Adaugi ouăle, sarea şi făina, apoi amesteci până ai o compoziţie omogenă.

Încingi uleiul în tigaie şi rumeneşti pesmetul, amestecând 10 minute. Când pesmetul s-a răcit, adaugi zahărul şi scorţişoara. Cu mâinile umede, înveleşti fiecare prună într-un strat de aluat şi modelezi găluştele. Pui apă la fiert într-un vas, iar când clocoteşte, fierbi găluştele 4-5 minute. Scoţi găluştele şi le dai prin amestecul de pesmet cu zahăr şi scorţişoară. 

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro! 

oana roman si marius elisei
razvan danciu razboinic survivor romania 2023 jpg
Adriana și Eliza Iliescu
nunta insta jpg
sebastian ghiorghiu jpg
cub claudia patrascanu png
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Shauna Rae și iubitul jpg
image
image
image
image
image
image
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Regele Charles FOTO Profimedia jpg
masaj facial jpeg
horoscop 26 martie jpg
horoscop jpg
horoscop zilnic 14 septembrie jpeg