Viaţa fără de moarte - o «teorie» bizară. Putem trăi la infinit?
Teoria punctului Omega a lui Frank L. Tipler ajunge la concluzia că urmaşii noştri îndepărtaţi vor trăi la nesfârşit, devenind nemuritori. Dacă Universul, aşa cum crede Tipler, va sfârsi într-un Big Crunch (opusul Big Bangului) se va evolua spre o singularitate finală, aşa-numitul punct Omega, în care viaţa, sub forma de informaţie, ar putea continua la nesfârşit.
Trăind la nesfârşit
Teoria punctului Omega, a lui Frank J. Tipler, ajunge nu doar să prevadă o viaţă fără de moarte, ci chiar şi o... resurecţie. Câţi dintre noi, dacă ar putea, nu ar accepta imediat o astfel de condiţie? Poate totuşi nu mulţi, puşi în situaţia de a se debarasa de corp pentru a rămâne pură informaţie...
Punctul Omega, o invenţie a lui Pierre Teilhard de Chardin
Teologul iezuit francez Pierre Teilhard de Chardain (1881 - 1955), a introdus termenul de punct Omega pentru a defini nivelul maxim de complexitate organizată spre care evolueaza Universul. Punctul Omega este perioada imediat premergatoare singularităţii corespunzatoare sfârşitului lumii. În această condiţie Universul s-ar afla într-o stare de complexitate organizată. Teilhard de Chardin vede acest punct Omega ca fiind asemănător unei galaxii spirale în care nucleul este un fel de conştiinţă care orchestrează, prin intermediul mecanicii cuantice, tot restul (complexitatea din braţele spirale). Acest observator care a fost identificat cu omenirea însăşi care funcţionează ca un fel de Hristos colectiv.
Ulterior, dupa ce s-a ajuns la nivelul maxim de complexitate organizată, acest Hristos colectiv, în viziunea lui Chardin, va face saltul către singularitatea finală, în care toţi observatorii individuali dispar şi rămâne un singur supravieţuitor care altul nu este decât Hristos, cu dobândirea unei armonii unice.
Ciudata teorie a punctului Omega
Frank J. Tipler, (n. 1947), profesor la Universitatea Tulane din New Orleans, a preluat ideea punctului Omega şi a dus-o mai departe, introducând noi concepte din fizica particulelor şi a cosmologiei, precum şi o serie de ipoteze legate de structura spaţio-temporală a Universului.Punctul Omega şi în cazul lui Tipler este premargator unei singularităţi finale la care se ajunge în urma unui proces de încetinire a expansiunii Universului şi o inversiune a acesteia către o contracţie spre un Big Crunch.
În acest proces capacitatea de calcul a Universului creşte cu o rată mult mai mare decât cea a trecerii timpului (timp care s-ar apropia de sfârşit), tinzând spre infinit. Pentru ca aceast lucru sa fie posibil, structura spatiului şi a timpului trebuie sa fie divizibila la infinit. În această condiţie, Universul devine un computer cuantic cu o capacitate nelimitată, capabil sa simuleze orice fel de „posibil univers" şi „creaturi". Din perspectiva locuitorilor unui astfel de univers lumea lor ar dura un timp infinit (corespunzând unei capacităţi de calcul care diverge spre infinit). Ba mai mult - orice fel de Univers posibil ar putea fi re-creat în punctul Omega - resurecţia ar putea avea loc iar noi înşine să ne regăsim, drept creaturi simulate de acest computer din punctul Omega.
Una dintre necesarele ipoteze care stau la baza acestei teorii este că omenirea va reuşi să colonizeze cu computere încărcate cu conştiinţe umane Galaxia Noastră într-un milion de ani. Clusterul Virgo ar fi colonizat în 100 milioane de ani şi aşa mai departe colonizarea s-ar extinde către întregul Univers. Tipler prevede ca punctul Omega va fi atins cam într-un miliard de miliarde de ani (ceea ce este enorm, ţinând cont că la ora actuală Universul nostru are „doar" circa 13 miliarde de ani - de la Big Bang).
Multe critici aduse teoriei punctului Omega
Sunt multe criticile aduse punctului Omega. Printre altele se arată că la ora actuală nu exista semne că Universul ar intra într-o faza de contracţie, ba dimpotrivă, expansiunea acestuia este chiar accelerată. Ideea lui Tipler a unui spaţiu şi timp divizibile la nesfârşit nu convinge - este însa adevarat că la ora actuală o teorie de gravitatie cuantică nu există (chiar daca există câteva idei, precum ar fi teoria corzilor - string theory).
Mulţi fizicieni consideră teoria lui Tipler, si cartea acestuia „The Physics of Immortality", o capodoperă de... preudo-ştiinţă.
Cătălina
Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.
