Carol al II-lea, regele playboy
Recunoaşterea, marţi, a Prinţului Paul drept nepot al lui Carol al II-lea şi al Regelui Mihai, aduce în actualitate viaţa amoroasă tumultuoasă a bunicului său. Pe Carol l-au făcut cunoscut aventurile şi a rămas în istorie drept regele playboy. Nici tatăl sau, Ferdinand, nu a fost departe de această reputaţie, singurul care a reuşit să spele onoarea familiei fiind Regele Mihai.
Aventurile amoroase au început să ia amploare în timpul Primului Război Mondial, când Carol al II-lea a avut ca amantă o fată de liceu, pe nume Maria Martini.
Din relaţia cu ea s-ar fi născut o fetiţă, ceea ce a dus la discuţii aprinse printre membrii Curţii Regale.
Carol este însă nevoit să-şi urmeze familia la Iaşi, unde o cunoaşte pe Zizi Lambrino, pe numele real Ioana Maria Valentina Lambrino, cu care începe o nouă relaţie şi pentru care face o pasiune nebună.
După toate probabilităţile, în iunie 1918, Carol şi-ar fi anunţat părinţii, în timpul unui bal, asupra intenţiei de a se căsători cu Zizi Lambrino, câteva seri mai târziu oferindu-i inelul de logodnă.
Consultă doi avocaţi, care îi asigură că o căsătorie între ei este perfect legală şi îi sfătuiesc să o celebreze în străinătate, într-o ţară de rit ortodox, pentru a evita deconspirarea prematură a actului.
Ţara aleasă a fost Rusia, iar oraşul era Odessa. În ziua de 13 septembrie 1918, Carol şi Ioana Valentina Lambrino au fost căsătoriţi de către preotul Şaravski, în biserica Pokrovskaia din Odessa, în prezenţa unor martori avizaţi şi a reprezentantului consulatului român.
A doua zi după căsătorie, Carol a telegrafiat tatălui său: "Telegramă. Iaşi. Regelui Ferdinand. Eu am luat în căsătorie pe Zizi Lambrino.
Răspundeţi dacă eu pot să mă întorc cu ea sau trebuie să continui drumul către Franţa. Carol." După lungi discuţii contradictorii, Carol a fost convins de mama lui să se întoarcă în România.
Aici îl aştepta o veste proastă. Regele a hotărât, prin autoritatea ierarhică a lui Averescu, o pedeapsă de 75 de zile de arest la mănăstirea Horaiţa din Bicaz.
Pe fondul unor tentative repetate de a-i plasa prinţului alte femei, dar şi al unor insistente presiuni de a anula căsătoria, Carol cedează.
La 21 ianuarie 1919, secţia a II-a a Tribunalului de Ilfov anulează mariajul. Î
n cursul lunii mai, Zizi Lambrino îl anunţă că a rămas însărcinată. Într-o scrisoare de răspuns, Carol nu lasă dubii asupra paternităţii:
"N-aş putea admite niciodată ca acest copil să fie nelegitim şi, orice s-ar întâmpla, am să-l recunosc totdeauna."
La 8 ianuarie 1920, s-a născut Carol Mircea Lambrino, fiul lui Carol şi al Ioanei Valentina.
Prinţul Carol Mircea a fost primul fiu al Regelui Carol al II-lea al României, din căsătoria cu Zizi Lambrino.
La fel ca şi tatăl său, Carol Mircea a fost căsătorit de trei ori. Din mariajul cu Helen Henriette Nagavitzine s-a născut Prinţul Paul, iar din relaţia cu Jeanne Williams a venit pe lume Prinţul Alexandru.
În timp ce Prinţul Paul s-a luptat pentru recunoaşterea apartenenţei regale, Alexandru trăieşte de ani buni în America, este instructor de schi şi nu-l interesează moştenirile rudelor cu sânge albastru.
Elena a Greciei, mama Regelui Mihai
Insistenţele părinţilor îi determină pe Carol să plece, la 21 februarie 1920, într-o călătorie în jurul lumii, iar la întoarcere acceptă căsătoria cu o prinţesă de sânge, principesa Elena a Greciei.
La 10 martie 1921, cei doi se căsătoresc la Atena. Opt luni mai târziu, la 25 octombrie 1921, se va naşte Mihai, ultimul rege al românilor.
În primăvara lui 1923, Elena se confruntă cu trista realitate: Carol era implicat într-o legătură pasională cu Elena Lupescu.
În decembrie 1925, Carol renunţă la tron. Relaţia lui Carol cu Elena s-a rupt total, în fapt, încă din primii ani, însă oficial abia în 1928, când Curtea Supremă a României desface căsătoria pe motiv de "nepotrivire".
S-a căsătorit cu Zizi Lambrino în Rusia
La sfatul avocaţilor, Carol al II-lea s-a căsătorit în Rusia cu prima lui mare iubire.
Ceremonia a avut loc la 13 septembrie 1918.
Elena Lupescu, marea dragoste a lui Carol al II-lea
„E esenţa vieţii mele, e talismanul cel divin şi în clipele de greutăţi e refugiul meu suprem. Această dragoste este aşa încât nici nu pot concepe viaţa fără ea", spunea Carol al II-lea despre Elena Magda Lupescu.
Cei doi s-au cunoscut prin 1923, la o masă cu ofiţeri, ea fiind căsătorită cu căpitanul Tempeanu.
Era o femeie fermecătoare, cu ochii verzi şi părul roşcat, fiica unui evreu numit Wolf. Numele Lupescu este, de altfel, traducerea acestui Wolf.
De soţul ei divorţează destul de repede. În 1925, după o călătorie la Londra, Carol al II-lea rămâne la Paris, unde era aşteptat de Elena Lupescu.
De la Paris trimite o scrisoare cum că renunţă la tron, alegând-o în locul acestuia pe Lupeasca, iar mai târziu, în urma unui consiliu al familiei regale, i se acceptă renunţarea.
A rămas la Paris şi şi-a luat numele de Carol Caraiman, fiindcă fusese decăzut din drepturi.
Revenirea lui Carol în România şi încoronarea sa ca rege la 8 iunie 1930 a fost condiţionată de renunţarea la relaţia cu Elena Lupescu.
S-a întâmplat exact contrariul, pentru că, la 12 august 1930, aceasta se întorcea în România, fiind găzduită o vreme la Sinaia.
Abdicarea regelui, pe 6 septembrie 1940, a presupus şi pentru Elena Lupescu acceptarea exilului.
Cei doi au domiciliat în Spania, Portugalia, Mexic. La 3 iunie 1947 s-au căsătorit civil în Brazilia şi, apoi, religios la Paris, ea primind titlul de principesă de Hohenzollern.
Legătura lor a fost atât de puternică, încât numai moartea lui Carol i-a despărţit.
Prinţul Paul, nerecunoscut de familia regală
Chiar dacă şi-a câştigat, în instanţă, calitatea de membru al familiei regale, Casa Regală nu recunoaşte nici acum descendenţa Prinţului Paul.
Marţi, 14 februarie, reacţia Casei Regale a fost promptă: „Această decizie nu creează nici un drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la familia regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia".
Familia regală deţine trei castele cu un total de peste 450 de camere, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil la Versoix, Elveţia (care a fost vândut contra sumei de 1,5 milioane de euro), un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal, zeci de kilometri de drumuri forestiere etc.
Însă, pentru că în urmă cu 80 de ani, când Regele Ferdinand a împărţit averea Casei Regale, lui Carol al II-lea i-au revenit doar bani şi efecte militare (îmbrăcăminte şi echipamente militare), pentru că renunţase la tron.
Acum, Prinţul Paul nu poate revendica palatele şi castelele României. Dar, reîntors în ţară, Carol a adunat averi din afaceri şi escrocherii, care au fost confiscate de comunişti în 1947.
Aşadar, Prinţul Paul ar trebui să se bată acum cu statul pentru a recupera din bunurile care i-au aparţinut bunicului său.
De câţiva ani, Prinţul Paul a încercat recuperarea în instanţă a unor imobile precum Castelul Lăpuşna sau câteva hectare de teren în pădurea Snagov.