Războiul bate la uşă? Germania pregăteşte tancuri, iar România e subiect de glume între NATO şi Rusia
Viitorul nu sună deloc bine. România a ajuns în mijlocul discuţiilor deloc prietenoase dintre NATO şi Rusia, care s-au inflamat pe parcursul ultimelor săptămâni. Un nou episod tensionat se consumă în aceste zile, iar consecinţele sunt greu de anticipat.
Anexarea Crimeei şi conflictul militar din estul Ucrainei au deschis „cutia Pandorei” în privinţa relaţiilor dintre Rusia şi celelalte state europene. De fapt, factorul declanşator a fost schimbarea politică de la Kiev din prima parte a anului 2014. Alegerea unui preşedinte pro-european, Petro Poroşenko, în locul lui Victor Ianukovici, care a fugit în Rusia, l-a determinat pe Vladimir Putin să acţioneze în forţă. În numai câteva luni, Crimeea a ajuns de facto în mâna Moscovei, iar partea de răsărit a Ucrainei, locuită în majoritate de ruşi, a declanşat lupta pentru independenţă şi pentru foarte probabila unire cu marele vecin euroasiatic.
Rusia ceartă NATO şi România că aduc arme aproape de ea
După câteva luni de aparentă apatie în cursul anului trecut, NATO a început să acţioneze: întâlniri la nivel înalt şi planuri privind întărirea poziţiilor militare în statele membre de pe flacul estic european.
Nimic formal împotriva Rusiei, deşi presa occidentală sugerează că războiul din estul Ucrainei poate avea consecinţe nebănuite la nivel continental.
Deocamdată este un război al declaraţiilor, iar cel mai recent episod are în centru România. Ţara noastră şi-a dat acordul pentru sporirea efectivelor NATO, iar acest lucru a determinat reacţia Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Aleksandr Lukaşevici a criticat, în cursul acestei săptămâni, atitudinea autorităţilor de la Bucureşti, care şi-ar fi dat acordul din raţiuni subiective.
„Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici, care consideră “periculoase” acţiunile NATO şi potenţial “conflictuale”, potrivit Mediafax. Cu alte cuvinte, România trebuie să-şi asume consecinţele dacă prezenţa militară, americană în esenţă, creşte, iar Rusia o consideră o ameninţare.
NATO îi ia peste picior pe ruşi pe seama României
Răspunsul NATO la aceste declaraţii? Unul deloc liniştitor. Un purtător de cuvânt NATO, locotenent-colonelul Jay Janzen, i-a răspuns lui Aleksandr Lukaşevici printr-o "lecţie de geografie" ironică, pe Twitter.
"Rusia afirmă că exerciţiile defensive din România sunt «provocatoare»", a scris el, postând o hartă, în care arată că România şi Rusia se află la 1.000 de kilometri distanţă.
"Folosesc aceeaşi hartă?", adaugă el, ironic.
Mesajul a fost distribuit de sute de ori şi probabil că Moscova nu a fost încântată de el.
În paralel, un alt purtător de cuvânt al NATO, Carmen Romero, a ţinut să precizeze că acţiunile au ca scop doar protejarea României. Nu e greu de bănuit care răspuns a atras mai mult atenţia şefilor de la Kremlin.
NATO a efectuat săptămâna trecută primele exerciţii ale acestei forţe de reacţie rapidă, la care au participat cel puţin 1.500 de militari.
Germania vrea mai multe tancuri, ruşii fac exerciţii în Transnistria
Joi, Ucraina a anunţat că-şi doreşte aderarea la NATO şi a denunţat “agresiunea” Rusiei, concretizată prin luarea peninsulei Crimeea şi războiul din estul ţării. Moscova se opune dur. Ca o coincidenţă, vineri dimineaţă, o parte trupele ruseşti din regiunea Transnistria au efectuat exerciţii militare, au anunţat agenţiile de presă internaţionale, citate de Mediafax.
Între timp, Germania şi-a manifestat intenţia de a readuce în serviciu 100 de tancuri scoase din uz acum patru ani, pe fondul tensiunile cu Rusia, potrivit Deutsche Welle.
Duminică, preşedintele eston Thomas Hendrik Ilves a anunţat că-şi doreşte ca NATO să staţioneze permanent trupe pe teritoriul ţării sale, îngrijorat de perspectivele unei invazii a Rusiei.
NATO nu a staţionat unităţi de luptă în mod permanent în vreunul dintre statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania, "actul fondator" pe care l-a semnat cu Rusia în 1997 interzicând staţionarea permanentă de trupe la est de Germania. Alianţa Nord-Atlantică respectă această prevedere în pofida ameninţărilor şi provocărilor ruseşti. O singură companie americană de infanterie, de 150 de militari, este singurul contingent NATO prezent în Estonia, temporar.