Ai un euro pentru „Cumințenia Pământului”? Dacă da, donează-l cât mai repede!
Acum mai bine de un secol tot românul era chemat să dea un leu pentru Ateneu. Azi, urmașii lor sunt invitați să ofere un euro pentru statuia lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”!
Românii vor avea ocazia, la cinci săptămâni după startul oficial din 11 aprilie al campaniei de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, realizată de Constantin Brâncuși (1876 – 1957), să urmărească și primele mesaje de marketing ale campaniei.
Printre ambasadorii campaniei se numără actorii Maia Morgenstern și Victor Rebengiuc, vedetele de televiziune Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu și Dragoș Bucurenci, sportivi de performanță ca Cristina Mongol și Virgil Stănescu. De asemenea, conform news.ro, unul dintre protagoniștii clipurilor de promovare a campaniei, filmate pro bono de către agenția GMP, va fi scriitorul Andrei Pleșu.
De asemenea, statuia în sine va putea fi admirată la Muzeul Național de Artă, acolo unde între 19 mai și 17 iulie se va desfășura expoziția „Cumințenia Pământului. Aceasta nu este o piatră”.
Toți cei care doresc să afle mai multe despre campanile, al cărui mesaj central va fi „Brâncuși e al meu. Eu donez”, o pot face accesând adresa www.brâncusiealmeu.ro.
Statuia a fost cioplită din calcar acum mai bine de un secol
Concepută în 1907 din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii (legenda spune că corpul statuii ar fi prin viață dintr-un vechi bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnieres), „Cumințenia Pământului” are o înălțime de 50,5 cm, o lungime de 16,5 cm și o lățime de 25 de cm.
Ea a fost evaluată la o valoare de 20 de milioane de euro. În 1911 a fost cumpărată de arhitectul Gheorghe Romașcu, iar moștenitorii acestuia au negociat cu reprezentanții cabinetului Dacian Cioloș ca în schimbul sumei de 11 milioane de euro statuia să intre definitiv în patrimonial național. Din această sumă cinci milioane de euro vor veni de la stat, diferența de șase urmând a fi strânsă – dacă va fi strânsă – prin subscripție publică.
Care subscripție se va încheia în doar câteva luni, la finele lui septembrie.
Statuia „Cumințenia Pământului” se află în prezent în administrarea Muzeului Cotroceni, din București. În fapt, de aproape 70 de ani ea s-a aflat doar în România, putând fi admirată în diverse expoziții publice și private.
Ce spunea Constantin Brâncuși despre această lucrare?
La puțin timp după ce a creat-o, Constantin Brâncuși vorbea despre ea ca despre unul dintre copiii săi de suflet sau asemenea unui veritabil partener de viață: „…a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaimă când i-am ridicat vălul…femeia nu trebuie niciodată dezvăluită…Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puțin unul din cele șlapte valuri ale frumuseții sale, cel al misterului – care îi oferă și prețuire, și nemurire. Cumințenia Pământului a fost pentru mine ceea ce este cu mult mai adânc femeia…”.
„Cumințenia Pământului”, împreună cu lucrările „Sărutul” și „Rugăciunea”, înnobilează ceea ce specialiștii cred că a fost perioada de creație cea mai fastă a lui Constantin Brâncuși, cel considerat drept întemeietorul sculpturii modern pe plan mondial.
Unii, precum poetul Tudor Arghezi, a comparat statuia brâncușiană, cu celebrul „Sfinx” egiptean. De altfel, Constantin Brâncuși a reușit să se impună prin faptul că o dată ajuns la Paris, unde a și murit, a refuzat să imite arta mult mai celebrului, la acea oră, Rodin, evitând să mai creeze din argilă, a ales să cioplească, acum mai bine de un secol, direct lemnul, marmura sau piatra.
De remarcat că această sculptură nu a apaținut niciodată unui proprietar de altă etnie decât română. Are și o istorie controversată, întrucât există informații contradictorii conform cărora Gheorghe Romașcu ar fi cedat statuia Muzeului Național de Artă al României, lucru contestat de urmașii acestuia care au reușit în 2012 să reinter în posesia statuia. Mai mult, conform aprecierilor criticului Doina Lemny, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei brâncușiene, numele său e intraductibil: „Titlul însuși de Cumințenia Pământului este intraductibil. În numeroasele discuții cu mentorul meu pe care-l amintesc mereu, Sidney Geist, am ajuns la aceeași concluzie: nici englezescul Wisdom of the Earth, nici franțuzescul La Sagesse de la Terre, nu traduc profunzimea acestei expresii românești. Cumințenia Pământului este o parafrază care implică poziția de repliere către sine, de timiditate și retragere”.
În România Brâncuși ne-a mai lăsat marea moștenire a ansamblului sculptural de la Tg. Jiu
Cea mai cunoscută creație brâncușiană, „Calea Eroilor”, e în fapt un ansamblu format din patru formațiuni sculpturale, „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”, inaugurat în 1938, în semn de omagiu adus ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Toate cele patru lucrări sunt dispuse în aer liber, la Tg. Jiu, pe aceeași axă, orientată de la apus la răsărit, pe o distanță de 1275 de metri.
De asemenea, o altă lucrare semnată de Constantin Brâncuși, prezentă în România, e bustul generalului doctor Carol Davila, expusă la Muzeul Militar Național. O copie din bronz a aceleiași statui se află în curtea Spitalului Militar din București.
Conform unor informații oferite public de reprezentanții Ministerului Culturii, în cele cinci săptămâni scurse déjà, s-ar fi strâns în conturile bancare mai puțin de 50.000 de euro. Printre donatori se numără și trei dintre actualii sau foștii miniștri ai cabinetului Cioloș, Anca Dragu, Adrian Curaj și Vlad Alexandrescu, fiecare oferind cel puțin câte 100 de euro.
