Amintiri cumplite de la Revoluţie! Bătută cu sălbăticie şi târâtă de păr pe stradă
Amintiri cumplite! O tânără care a fost în Piaţa Universităţii din Capitală pe 21 decembrie 1989 retrăieşte cu groază cea mai neagră zi din viaţă. Bătută şi târâtă de păr, a fost dusă la Jilava. Urma să fie condamnată la moarte, însă a fost eliberată după fuga lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu. De 29 de ani îl caută pe Vali, care i-a fost tovarăş în acea zi.
Era 21 decembrie 1989. Dictatorul Nicolae Ceauşescu nu fugise, iar Daniela Badea, din Bucureşti, avea 20 de ani şi era studentă la Facultatea de Chimie. Visa să cucerească lumea şi să cadă regimul care îi arestase tatăl, Gheorghiţă, în anii ‘50. Aflase despre sângele vărsat în Timişoara de la prieteni şi de la „Europa Liberă“.S-a îmbrăcat, grăbită să ajungă la întâlnirea cu un prieten în Piaţa Universităţii. Era ora 13.00. „În centru erau deja cordoane ale forţelor de ordine, iar în spatele lor erau tancuri. Ne-au lăsat să intrăm. Puteai să intri, dar nu mai puteai să ieşi. Nu era foarte multă lume în piaţă“, retrăieşte ea acea zi care avea să-i schimbe viaţa. Se trăgea în sus, în timp ce se scanda „Jos tiranul!“ şi „Timişoara, Timişoara!“.Apoi s-a intrat cu camioane în mulţime, cu TAB-uri, cu tunuri de apă şi cu gaze lacrimogene. Daniela s-a pierdut de prietenii ei şi a fost dusă de val: „Erau acolo câţiva manifestanţi, în prima linie, care ne-au povestit că fuseseră la Timişoara. Printre ei era şi Vali, un băiat care încerca să-i calmeze atât pe manifestanţi, cât şi pe scutieri”. Unul dintre miliţieni l-a tras în spatele cordoanelor. Vali a reuşit să scape din mâinile lui, fără haina de pe el. Aşa se face că tânărul a rămas aproape dezbrăcat în faţa tunurilor cu apă. Daniela şi-a dat jos paltonul şi i-a dat lui vesta făcută de ea din pătrate colorate. După ce forţele de ordine au distrus baricada de la Inter, Piaţa Universităţii a fost încercuită. În învălmăşeala produsă, Daniela a căzut. „Nu m-aş mai fi putut salva, pentru că toţi călcau peste mine. Şi atunci Vali m-a ridicat şi mi-a salvat viaţa“.A început să se tragă direct în manifestanţi şi fata a văzut cum oamenii mor în jurul ei. Ea, Vali şi alţi tineri au ajuns în pasajul de la Universitate. Apoi au auzit cum trupele coborau pe peron. „Erau înalţi, cu feţele acoperite, şi au început să lovească într-un mod barbar. Nişte bestii“. Când au revenit la suprafaţă, zona arăta un sfârşit de lume: cadavre pe jos, sânge, apă, iar în aer - miros de praf de puşcă. Erau grămezi de oameni: morţi şi răniţi. În timp ce mă loveau, s-a apropiat un civil şi mi-a zis: «Vreţi libertate? Vă dăm noi libertate în pământ». Ulterior am aflat că era Tudor Postelnicu, atunci ministru de Interne“, oftează Dana.La un moment dat, a primit o lovitură puternică la cap şi a leşinat. S-a trezit când era târâtă, pe jos, de păr. Claie peste grămadă, au fost urcaţi în două dube ale miliţiei şi duşi la Secţia 17 Miliţie. Anchetatorul i-a spus că îi aşteaptă pe toţi pedeapsa cu moartea. De acolo, i-au dus la Jilava. Atunci l-a văzut pe Vali pentru ultima dată.
Daniela a nimerit într-o celulă a Fortului 13 Jilava, plină cu femei, toate arestate în acele zile. A doua zi, după fuga dictatorilor, au fost eliberaţi. Comandantul, în trecere, le-a aruncat câteva vorbe: „Fetelor, să uităm ce-a fost, ne mai întâlnim şi noi: pe la munte, pe la mare“. Au fost urcaţi în camionul care i-a dus la CFR Progresul. „Acolo, la metrou, lumea se uita la noi ca la nişte arătări. Eram plini de sânge, cu hainele rupte pe noi. S-a apropiat de mine un băiat care mi-a zis: «Pe prietenul tău l-au băgat în celula de pedeapsă şi a fost omorât în bătaie»“, îşi aminteşte ea.După ce a ieşit din spital, l-a căutat zadarnic pe Vali. „Era un băiat şaten, îmbrăcat cu o scurtă de blugi, apoi a rămas cu vesta mea în carouri. Îmi doresc să fie în viaţă“. A căutat pe listele de la Jilava, dar nu apare, s-a uitat pe fotografiile morţilor necunoscuţi, dar nu era.
În decembrie 1989 au murit 1.290 de oameni
1989 a fost anul care a schimbat nu doar istoria României, ci a întregii Europe de Est, fiindcă a marcat prăbuşirea regimurilor comuniste. România a fost ultima redută, iar eliberarea de sub tiranie s-a făcut cu vărsare de sânge. Revolta a pornit pe 16 decembrie, la Timişoara, iar Capitala a răbufnit pe 21 decembrie. O zi mai târziu, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, fiind prinşi câteva ore mai târziu, în apropiere de Târgovişte, şi împuşcaţi pe 25 decembrie, după un proces sumar. Oamenii au continuat să moară şi după 22 decembrie, ca urmare a intoxicărilor legate de prezenţa teroriştilor, zvonuri lansate de noua putere, care se coagulase în jurul lui Ion Iliescu. Bilanţul negru al Revoluţiei române: 1290 de morţi (1283 de români şi 7 străini). De menţionat că, până la căderea cuplului Nicolae – Elena Ceauşescu, fuseseră ucise 306 persoane, potrivit lucrării “Martirii Revoluţiei în date statistice”, apărută la Editura Institutului Revoluţiei Române.
Click! spune
La sfârşitul lui 1990, Daniela Badea a plecat în Italia, simţindu-se trădată, după ce a văzut că mărturiile ei au fost îngropate, adânc, în sertare. După mulţi ani, când a încercat să obţină un certificat de revoluţionar, i s-a spus că e prea târziu. În Italia, ea a lucrat doi ani în televiziune, iar din 1998 are propria companie de producţie şi publicitate.
