Bolile cardiovasculare, prima cauză de deces în România
Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces în România, au anunțat, miercuri, la deschiderea Congresului Internațional „East Meets West” de la București, specialiștii în domeniu. Cu toate acestea programele pentru tratarea bolilor cardiovasculare sunt subfinanțate, motiv pentru care pacienții care au nevoie de operații sunt trecuți pe liste de așteptare.
„Bolile cardiovasculare au devenit prima cauză de deces în România. 60% din decese sunt cauzate de bolile cardio-vasculare, la noi în țară”, a precizat prof. dr. Victor Costache, la conferința de presă din deschiderea Congresului Internațional „East Meets West”. Acesta se desfășoară la București, în perioada 4-6 octombrie, scopul său principal fiind acela de a oferi șansa participanților români de a sta față în față cu lideri de opinie de rang mondial din domeniu.
La rândul său, prof. dr. Adrian Molnar a declarat că „bolile cardiovasculare depășesc cu mult celelalte tipuri de patologii, cum ar fi cea oncologică sau cea renală. Sunt de aproape trei ori mai multe decese cauzate de bolile cardiovasculare decât celelalte. Printre cauze, se numără stresul alimentația, stilul de viață al românilor”.
Pentru bolile cardiovasculare se alocă prea puțini bani
Prof. dr. Molnar a mai precizat că, în ceea ce priveşte finanţarea programelor naţionale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt mult sub finanţarea oncologiei, a bolilor renale, a diabetului şi chiar a bolilor rare.
Pe de altă parte, conf. dr Horaţiu Moldovan atenţionează că spitalele publice au liste de aşteptare, nu pot rezolva cazurile în timp real, iar pacienţii trebuie să aştepte.
O altă problemă în ceea ce privește domeniul bolilor cardiovasculare este faptul că acoperirea în bani a fiecărui caz este foarte mică în România. „Noi (n.r. medicii români) primim pentru fiecare caz de chirurgie cardiacă 2.300 de euro, în timp ce țări vecine, cum ar fi, de pildă, Republica Moldova, care nu este în Uniunea Europeană, alocă 8.000 de euro pentru un asemenea caz. Slovenia alocă 12.000 de euro. O decontare de 2.300 de euro pentru un bolnav cardiac operat, în comparație cu țările vecine, este absolut minimală. Toate spitalele, publice și private, ar putea să se dezvolte, să introducă tehnologii noi dacă aceste fonduri s-ar majora”, a declarat conf. Horațiu Moldovan.
„În România, sunt finanțate circa 5-6.000 de operații cardiace, pe an, în condițiile în care, în Ungaria, o țară cu o populație de trei ori mai mică decât a noastră, se finanțează 10.000 de operații pe an, iar, în Serbia, cam 15.000 de operații cardiace pe an. Nouă ne-ar trebui o finanțare cel puțin dublă față de ce e acum pentru a „supraviețui”. Și ca o ironie, chiar zilele trecute, decidenții noștri au declarat că România a plătit peste jumătate de miliard de euro spitalelor din străinătate. Aceiași decidenți își bat joc de centrele din România, listele de așteptare fiind de trei luni pentru operațiile cardiace. Subfinanțăm spitalele românești ca să plătim foarte bine centrele din străinătate. Generăm un cerc vicios care trebuie rupt. În același timp, bulgarii, fiindcă și-au corectat sistemul, au plătit spitalelor din străinătate undeva sub 200.000 de euro”, a completat prof. dr. Costache.
Medicii sunt îngrijorați și de numărul mic de transplanturi de cord realizate în România. „Anul trecut, în România, s-au făcut doar cinci transplanturi de cord. Cifra e în scădere de la an la an. În București, capitala României, nu s-a făcut niciun transplant de cord, de opt ani, ceea ce ridică un semn de întrebare important” a declarat conf. dr Horaţiu Moldovan.
Specialiştii şi-au arătat disponibilitatea de a dezvolta programe de rezidenţiat pentru chirurgii tineri în spitalele private, în care îşi desfăşoară activitatea.
„Avem o experienţă, o carieră de zeci de ani în învăţământul medical superior. Ne dorim să avem posibilitatea să pregătim în continuare tineri chirurgi, medici rezidenţi atât în chirurgia cardiacă şi cardiovasculară clasică, cât şi în noile tehnici de chirurgie minimal invazivă şi chirurgie endo-vasculară în spitalele în care noi lucrăm acum, care au dotări excepţionale. Dorim un suport din partea Guvernului pentru a debloca, cumva, învăţământul postuniversitar în spitalele private afiliate la universităţi atât private, cât şi de stat”, a spus conf. dr. Horaţiu Moldovan.
