Ce mâncau românii acum 100 de ani? Meniul de neconceput pentru românii de azi
Mergem în supermarket și ne este greu să alegem din sutele de produse. Nutriționiștii ne tot spun cât de periculoase sunt E-urile din mâncare. Însă, acum o sută de ani românii mâncau orice se putea pune în oală. Uite cum s-a schimbat meniul la români, în ultimul secol.
Mămăliga şi verdeţurile erau nelipsite, iar carnea se consuma doar în cazuri speciale, acum o sută de ani. La începutul secolului trecut, românii erau prea săraci ca să se gândească la fripturi.
Carnea se mânca, de regulă, de sărbători, scrie adevarul.ro. Chiar și banala pâine a devenit o obișnuință abia în anii 1950.
Era bucurie mare primăvara, când apăreau urzicile, loboda, ştirul, păstăile. Felul principal de mâncare era mămăliga, apoi tocăniţa de ciuperci, cartofi, fasole iahnie, zacusca. Se mânca mămăligă aproape în fiecare seară când oameni veneau de la muncă sau de la câmp, eventual cu lapte şi bulz.
În zilele de post, se mânca cu zeamă de urzici, ştevie, măcriş.
Fructele erau foarte căutate deoarece erau la îndemână și gratuite.
În Ardeal, majoritatea locuitorilor creşteau câte un porc pe care-l tăiau de Crăciun şi făceau carne în untură, cârnaţi, jambon, lebăr, caltaboşi, sângerete, untură, jumări. Dacă erau consumate cu cumpătare împreună cu vegetale, ajungeau oamenilor chiar până la Crăciunul următor.
Când au început să îşi facă apariţia cursurile de gospodărie în școlile de fete, au apărut și primele gospodine, care au început să prepare după cărți de bucate. Abia după aceea, românii au început să mănânce sarmale de post, ciorbă de potroace, cozonaci moldoveneşti, ardei umpluţi.
