Cum funcţionează scutul antirachetă de la Deveselu
Cea mai nouă bază NATO de pe teritoriul Europei, scutul antirachetă de la Deveselu, a fost construită pentru a face faţă unor atacuri cu rachete cu rază medie de acţiune. Echipamentele care o compun au fost împrumutate de la distrugătoarele Forţelor navale americane. Iată cum funcţionează sistemul care, cel puţin teoretic, ne pune şi pe noi la adăpost de furia unor state agresive precum Iranul.
Românii cu sabia, americanii cu scutul. Pe scurt, cam aşa poate fi descris sistemul defensiv de la Daveselu, cea mai nouă componentă a angrenajului militar al NATO în Europa. Baza militară găzduieşte unele dintre cele mai precise radare şi sisteme de detectare a rachetelor balistice ostile. Scopul acestora este să semnaleze şi să urmărească traiectoria aparatelor de zbor, propulsate cu viteze ameţitoare cu scopul de a distruge obiective civile sau militare ale aliaţilor.
Conform oficialilor americani, susţinuţi de cei români, sistemul defensiv vizează contracararea atacurilor cu rachete balistice venite din partea ţărilor din afara zonei euro-atlantice, care continuă să-şi dezvolte capacităţile de luptă de la distanţă. Printre ele se află Iranul, dar şi organizaţia teroristă care a îngrozit Europa şi ISIS. În momentul în care rachetele sunt considerate ostile, de la centrul de comandă sunt lansate rachete interceptoare de tip SM-3, fără încărcătură explozivă. Acestea pot atinge o viteză de 9.600 km/h, au o autonomie de 500 km şi pot atinge înălţimi şi de 160 km.
Dispozitivele trebuie să doboare proiectilele inamice înainte ca acestea să lovească teritorii din statele membre NATO, inclusiv România. Spuneam mai devreme că noi suntem cu sabia, dar şi cu pieptul dezgolit, în vreme ce americanii cu scutul. Contribuţia românească la realizarea acestui sistem de apărare a fost minimă şi s-a rezumat la terenul de 700 de hectare şi circa 11 milioane de euro. Americanii au investit 400 milioane $ în amplasarea celor mai sofisticate echipamente de detectare şi distrugere şi, practic, deţin controlul operaţiunilor. Soldaţii români au, mai degrabă, misiuni de pază a dispozitivului. Acum Deveselu e o bază americană, însă în perioada următoare ea va fi transferată forţelor NATO.
Sistemul defensiv, ineficient împotriva ruşilor
Deşi au disimulat îngrijorarea în spaţiul public, autorităţile ruse ştiu că sistemul de la Deveselu nu poate face faţă unui asalt cu rachete balistice cu rază lungă de acţiune din partea Federaţiei Ruse. Scutul de la Deveselu are un număr redus de interceptoare (44), care ar fi copleşite de o salvă masivă de rachete strategice. În plus, rachetele de interceptare de la Deveselu sunt ineficiente în faţa unui asalt cu rachete nucleare. Conform secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aliaţii nici nu au intenţionat să dezvolte un sistem care să submineze capacitatea nucleară de descurajare a Rusiei. „Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice ruseşti”.
Cum sunt cazaţi soldaţii la Deveselu
Cei 300 de soldaţi români şi americani de la baza militară sunt privilegiaţi faţă de camarazii lor din punctul de vedere al condiţiilor de cazare. Deşi sunt consideraţi linia I de apărare în Europa şi au o misiune foarte grea, militarii de la Deveselu au şi o sumedenie de facilităţi menite să-i detensioneze: sală de forţă modernă, centru de recreere, acces la Internet, programe TV şi jocuri, restaurant, magazin alimentar. Soldaţii sunt cazaţi câte doi într-o cameră şi au condiţii de hotel de trei stele.
7 lucruri pe care nu le ştiai despre scutul NATO
- La Deveselu funcţionează un sistem defensiv terestru, îndreptat împotriva atacurilor cu rachete balistice lansate de state sau organizaţii din afara zonei euro-atlantice;
- Prima ţară care poate detecta rachete inamice lansate spre Europa sau SUA este Turcia. Statul turc găzduieşte un sistem de detectare timpurie;
- Deveselu sunt trei baterii a câte opt rachete Standard SM-3, care nu au încărcătură explozivă. Rachetele inamice sunt distruse prin forţa impactului;
- La Deveselu sunt 44 de rachete interceptoare, iar costul de realizare a acestora ajunge la 550 de milioane de dolari (mai mult decât întreaga bază);
- Baza de la Deveselu a fost construită iniţial în New Jersey, SUA. Apoi a fost dezasamblată şi reconstruită pe pământ românesc;
- Toată încărcătura a fost transportată pe Oceanul Atlantic în 156 de containere de 16 metri lungime fiecare;
- La realizarea bazei s-au folosit 900 de tone de oţel.
