La noi, Bogdan Gigină! La francezi, sute de polițiști!
Întâmplător sau nu, marcarea în România a împlinirii unui an de la moartea polițistului Bogdan Gigină, deschizătorul coloanei oficiale a de-acum atât de blamatului fost ministru de Interne, Gabriel Oprea, coincide cu ample mișcări de protest organizate pe neașteptate, de la mijlocul acestei luni, de către polițiștii și jandarmii francezi.
Toată lumea, de la mic la mare, știe că meseria de polițist e una dintre cele mai periculoase. Chestiunea a devenit deja un truism, mai ales de când lumea, Europa și în special Franța se confruntă sistematic cu mintea bolnavă a celor pe care-i numim cu banalul, dar și misteriosul cuvânt - terorist. Adică de exact 15 ani, din 11 septembrie 2001!
Ancheta în cazul polițistului nostru are viteza melcului
De un an întreg știm mai fiecare dintre noi că în seara zilei de 20 octombrie 2015 polițistul de la Brigada Rutieră a Capitalei, Bogdan Gigină, a murit la datorie căzând cu motocicleta din dotare într-o groapă lăsată nesemnalizată, în mijlocul drumului, pe Strada Știrbei Vodă, adică nu departe de buricul târgului.
Bogdan Gigină avea 28 de ani și nici o vină pentru faptul că primise ordin de a deschide coloana oficială în care se afla Gabriel Oprea, la acea oră ministru de Interne și, în plus, vicepremier. Pe o vreme în care ploaia măruntă și vizibilitatea redusă erau la ordinea zilei, dar și adversari de temut, Gigină și-a găsit sfârșitul într-o nenorocită de groapă săpată de câțiva „Dorel” în încercarea autohtonă de a remedia o avarie la o rețea de distribuție de gaze.
După un an de zile de la moartea sa, nici familia sa, nici opinia publică și cu atât mai mult Justiția nu au reușit să găsească răspunsuri la câteva întrebări banale, precum cea care e legată de legalitatea dreptului lui Gabriel Oprea de a se fi bucurat de protecția escortei sau cea care se referă la identitatea persoanelor care ar fi trebuit să asigure semnalizarea groapei din asfalt. Dar, mai ales, cine e sau cine sunt vinovații pentru moartea violentă a unui seamăn a cărui singură vină a fost aceea de a se fi aflat la serviciu?
Imediat după consumarea tragediei Gabriel Oprea și subordonații săi de atunci s-au încurcat în explicații, și acelea bâlbâite. În scurt timp, moartea lui Gigină avea să fie urmată de tragedia din clubul bucureștean „Colectiv” și guvernul din care făcea parte inlusiv Gabriel Oprea pleca de la Palatul Victoria.
După un an de la moartea lui Bogdan Gigină lucrurile tărăgănează. Procurorii DNA s-au concentrat parcă exclusiv pe subiectul Gabriel Oprea, care dealtfel a fost pus, luna trecută, sub acuzare pentru ucidere din culpă în acest caz. De ce doar Gabriel Oprea? Unde sunt responsabilii firmei ce lucra la îndepărtarea avariei de la blestemata acea instalație de gaze? Când au fost luați la întrebări efectiv cei ce au lucrat în orele premergătoare tragediei pe acea stradă? Ce responsabilități aveau fiecare, conform fișei individuale de muncă?
Strategia de apărare a lui Gabriel Oprea nu va aduce surprize
Despre Gabriel Oprea nu mai sunt prea multe de zis. Un om care a ezitat să plece din funcție după ce a pierdut într-un mod incredibil un om din subordine, dar care nu a avut nici un fel de regret atunci când și-a plagiat propria lucrare de doctorat, „îndrumându-i” mai apoi și pe alții pe același drum, e vrednic de uitarea noastră! Căci pentru faptele sale va fi judecat de cei în cauză!
Deja zilele trecute am aflat pe ce se va baza apărarea sa, în acest caz. Pe faptul că a aflat mai târziu despre moartea lui Gigină, cu circa 15 minute după producerea acesteia, motiv pentru care nu a ordonat oprierea coloanei oficiale în care se afla: „S-a oprit mașina în care mă aflam, iar polițistul de pe mașina care ne însoțea, care era și nașul lui Gigină, ne-a făcut semn să plecăm. Ulterior a venit Parchetul și.. Nu mi-am dat seama de accident, nu am știut de accident… există un consemn în care aghiotantul avea aplicat...acel consemn". Vina se mută acum pe nașul lui Gigină, nu pe lipsa de interes și de omenie a celui numit Gabriel Oprea!!!
Pe de altă parte, familia polițistului căzut la datorie, ca și avocatul acestora, repetă ca pentru sine că nu doar Oprea e vinovat. Daniel Ionașcu, avocatul familiei Gigină, susține că vor „lupta cu tărie ca administratorul drumului și administratorul firmei de gaz să fie trași la răspundere”.
Când fiului acuzatului lipsește de la lecția vieții și dă cu bâta-n baltă
Mai e de semnalat și intervenția, venită din senin, a fiului celui pus oficial sub acuzare, Gabriel Oprea jr. La 23 septembrie 2016, acesta posta pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: "Să ajungă mama la spital din cauza unor oameni care ne vor răul…Nu îmi place și nu am să vorbesc niciodată în locul tatălui meu…dar nu mai suport să-mi văd părinții supărăți, pe mama plângând în fiecare zi, rugându-se în fiecare zi pentru toate durerile și relele care ni se întâmplă…nu sunt în stare și nu am experiența necesară să comentez niciun caz...
Dar nu pot să-i omoare pe tatăl meu și pe mama mea din cauza unor nedreptăți care se întâmplă...Mă rog în fiecare zi pentru Bogdan, împreună cu mama mea și tatăl meu și jertfim fiecare lacrimă pentru el...Dar nu mai suport să văd cum niște oameni care calcă peste cadavrul lui Bogdan, profită și vor să-i atinga pe oameni la inima doar ca să-i distrugă pe tata și pe mama!
Sunt zeci de politicieni care în loc să beneficieze de prezumția de nevinovăție sunt hărțuiți psihic (și ei, și familiile lor) și făcuți vinovați înainte ca o instanță judecătorească să decidă dacă sunt vinovați sau nu! Nu sunt avocat, nici judecator, sunt doar un rob al lui Dumnezeu care vede și simte niște Nedreptăți! De ce vedem la tv arestări preventive? Cercetări penale fără probe suficiente exact în momente politice cheie! De ce nu pot vedea oamenii adevărata poveste? De ce? Pentru că trăim într-o lume în care unii trăiesc doar pentru propria lor mândrie și putere!Ieri mi-am văzut mama ajunsă pe patul de spital și plângând (a câta oară?) din cauza dezamăgirilor, a loviturilor și a durerilor prin care noi (familia) am putut să fim, nedrept, târâți! Atât! Așa că: "Așa să ne ajute Dumnezeu"! Nu mă refer numai la noi, ci la toți oamenii care nu își dau seama și nu și-au deschis ochii să vadă în ce lume trăim".
După un asemenea mesaj, înțelegi că există oameni demni, chiar și în mijlocul unei imense dureri, și alții care nu vor ști niciodată să aprecieze un cuvânt, darămite o viață de om!
Nici în rândul polițiștilor francezi nu e liniște
Iar asta e valabil nu doar în România, ci și oriunde pe lumea asta. Bernard Cazeneuve, actualul ministru de Interne al Franței, pare incapabil să reacționeze, de mai bine de trei zile, în fața acțiunilor subordonaților săi care au decis să iasă în stradă și să-și spună păsul! Pur și simplu, mii de polițiști francezi își acuză șefii, chiar de la cel mai înalt nivel, că nu vor să-i înțeleagă și să le protejeze viețile.
Confruntați din ianuarie 2015 cu cele mai sângeroase atacuri teroriste din istoria Franței, cărora le-au căzut déjà victime peste 500 de francezi și străini, dar și mari orașe precum Parisul și Nisa, conaționalii lui Hollande și Cazeneuve și-au pus toate speranțele privind securitatea propriei vieți în forțele de ordine.
Doar că moartea recentă a unui polițist transformat zilele trecute într-o torță vie în urma unui atac cu coctailuri Molotov, i-a făcut pe majoritatea colegilor să cedeze. Ca urmare, au ieșit în străzile publice ale marilor orașe, inclusiv la Paris, anunțînd public că nu mai pot controla situația și, mai ales, că se află la capătul puterilor fizice și psihice. Nu au evitat să se culce în fața mașinii în care se afla directorul general al Poliției pentru a-și face cunoscută doleanța.
De fapt, ce cer ei? Mărirea efectivului de polițiști, o promisiune încă neonorată de politicienii de pe Senna. Dotarea forțelor de poliție cu armament performant, inclusiv tehnologic, capabil să-i ajute pe oamenii legii să se lupte de la egal cu cei ce amenință viața francezului de rând. Dar și legi care să le permită să reacționeze mult mai dur atunci când propria viață le este pusă în pericol.
Mass-media franceze au făcut un calcul și a rezultat că polițiștii din această țară au făcut în mai puțin de doi ani peste un milion de ore suplimentare.
Atunci când ai de-a face cu viața oamenilor nimeni nu se poate juca! Nici cu cuvintele, nici cu propria datorie, nici cu cel de lângă tine, chiar dacă îți este subordonat pe scara profesională!
O lecție pe care iată noi, românii, riscăm s-o ratăm! Pentru a câta oară!?!
Cât despre poliția noastră, numai de bine! Ultima dată când s-a solidarizat pentru o cauză anume, și-a aruncat „cascheta” în curtea Palatului Cotroceni, spre mânia nedisimulată în epocă a lui Traian Băsescu! Dar sceneta s-a încheiat înainte de a începe!