Capitala, sub ameninţarea unui cutremur devastator? Ce ne ascund autorităţile?
Când şi când, se reiau discuţiile despre seismele din Capitală. Primarul Sorin Oprescu a declarat că are o nouă hartă de risc la cutremure, dar nu o face publică pentru a nu băga oamenii în sperieţi. De ce ne-am speria dacă un cutremur mare va avea loc abia în 2040, cum spune Gheorghe Mărmureanu?
Chiar şi cei care nu au trăit grozăvia din 1977 sunt speriaţi de un cutremur care le-ar putea pune la pământ locuinţele.
Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, spune insistent că următorul cutremur mare, cu magnitudine peste 7 pe scara Richter, s-ar putea produce abia în 2040, în Vrancea, dar ignoră să spună că tot oraşul se află într-o zonă seismică activă.
Primăria Capitalei a reexpertizat imobilele foarte vechi, de la începutul secolului trecut şi a găsit 2.194 de clădiri care ar putea fi avarariate grav sau parţial de un seism.
Ştiu autorităţile mai multe şi nu ne spun? Primăria se pregăteşte pentru un cutremur ce se va produce în altă parte decât Vrancea?
Bucureştenii s-au trezit anul trecut cu un cutremur de 3,4 pe Richter produs la marginea oraşului, sub Lacul Morii. O noutate absolută şi foarte îngrijorătoare. Cercetătorii nu sunt surprinşi: e doar ultimul seism dintr-o serie care a început demult, doar că până în 2012 au fost mai mici.
Punctele galbene reprezintă seismele produse în ultimii ani
Am căutat explicaţii la specialiştii în seisomologie.
„În zona unde se află Capitala, există un sistem de falii, unele active. Sunt în curs cercetări care să lămurească locaţia acestora şi caracterul lor, adică dacă provoacă mişcări pe verticală sau pe orizontală. Au loc cutremure destul de des, dar până acum au fost mici, cu magnitudini între 1 şi 3,5 pe Richter, la adâncimi de între 5 şi 35 km. Seismul din 7 martie 2012 a fost localizat în dreptul insulei de pe Lacul Morii”, ne-a explicat Dumitru Ioane, şef de catedră la Facultatea de Geofizică a Universităţii Bucureşti.
Cercetătorii de la Facultatea de Geofizică au înregistrat, în jurul Capitalei, zeci de cutremure în ultima vreme, pe care le studiază cu atenţie.
Astfel am aflat că cele mai multe seisme au avut loc în vestul Capitalei, în zona localităţilor Roşu şi Chiajna, dar unul s-a înregistrat chiar în oraş, în zona Lujerului. Apoi, alte pericole ne pasc în zona lacurilor din Pantelimon, Colentina, Tei, Floreasca.„Şi Dâmboviţa este tot o falie: la suprafaţă este râu, dar la adâncime este o falie”, ne-a mai explicat prof. dr. Dumitru Ioane.
Zonele colorate în roşu sunt cele mai vulnerabile. În conele colrate în galben pot apărea avarii serioase, iar în verde este zona cea mai ferită de unda seismică venită din Vrancea.
Click! spune
Lista clădirilor expertizate recent de Primăria Capitalei conţine:
183 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, 301, în clasa a II-a, 73 în clasa a III-a de risc seismic (construcţii la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afecteazǎ semnificativ siguranţa structuralǎ, dar la care degradǎrile elementelor nestructurale pot fi importante) şi 6 imobile încadrate în clasa a IV-a de risc seismic (construcţii la care rǎspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzǎtor construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare).
De asemenea, 1.631 de clădiri sunt încadrate în categorii de urgenţe, dar neîncadrate în clasa de risc seismic corespunzatoare, iar 30 de clădiri au fost consolidate.
Lista completă şi oficială a imobilelor cu risc o găsiţi aici!