Olimpiada: Hobana, Hossu… Halep
Cu ce ne mai hrănim? Halim Halep - succese pe pâine - şi devorăm poveşti la Soci. TVR ne relevă la "sport" inşi superprofì şi dedicaţi televiziunii publice ... Halep. Unul, Emil Hossu-Longin o enciclopedie a hocheiului.
Mi-l evocă pe Bogdan Stănculescu, la baschet. Cel care de când arunca Scotie Pippen şi până intra mingea-n coş îţi spunea câte kile are, data naşterii, locul, palmaresul şi faptul că amanta lui are o aluniţă pe fesa stângă şi e gravidă-n luna a 4-a... Tot aşa, fabulos copil... Emil! Ca Halep...
Ca şi lumea lui. Populată de ruşi americanizaţi, ex-ceho-slovaci, milionari în dolari, semi-emigranţi rămaşi componenţi ai naţionalei lor, bătându-se olimpic cu colegii din NHL. O lume a pucului şi a banului, globalizată avant-la-lettre. Cu prietenìi, cumetrìi, căsătorii. Un american care ştie rusa de la nevastă... voilá! Vrem//nu vrem, acesta e viitorul. M-a resemnat, dumirit tot un american, Tom Friedman cu "Lexus şi Măslinul", carte pro-globalistă fundamentală... Halep!
Tot aşa m-a convins Ion Sorin Hobana cu fabuloasa lui cultură sportivă. Cu enciclopedismul lui. Şi, privind sumar redacţia Sport TVR - la el, la Ionel Stoica - mă întreb cine ar veni în locul lor. Halep... Căci, nu?, "trebuie să lase locul celor tineri". Chestie pe care o detest. Celor BUNI!!!, neică! Nu tineri. Tânăr era şi Râmaru...
Detest arivismul, vânarea de funcţii implicite acestei sintagme miloage. Cine poate să ştie atâta "carte" la câte ştie Hobana? La câte sporturi l-am auzit comentând. E factotum.
Cheia franceză. Bunlatoate. Polihistor... Halep. Da, e şi internetul, amice, dar şi acolo trebuie să ştii ce cauţi şi ce găseşti. Să ştii... Hossu-Longin se vede că papă hochei. Îi ştie legendele. Le admiră. Devoră. Meserie... Hobana şi Hossu nu mai sunt demult redactori. Ci "povestaşi" de geniu. În sensul pe care-l dădea acestui cuvânt "nobelul"Maroi Vargas Llosa. Depozitari de istorii. Mituri. Legende conservate. Pentru Măria Sa Telespectatorul. Halep.
Ce păcat că ne trebuie ditamai Olimpiada, ca pe vremi de flatulenţe politruce, să mai descoperim nişte profesionişti tv absoluţi... Hossu... Hobana... şi, mă scuzaţi, am un tic nervos...Halep.
