7 ianuarie: Tradiţii pentru spor şi sănătate la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului Iisus, cel care L-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu, este prăznuit de credincioşii ortodocşi în ziua de 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează. Totodată, Sfântul Ioan este ultimul profet de seamă din Vechiul Testament, dar el face trecerea spre etapa Noului Testament.
Sfântul Ioan a predicat numai la râul Iordan şi i-a îndemnat la pocăinţă şi să se boteze pentru iertarea păcatelor, pe cei care veneau pe malul râului.
Sfântul Ioan a propovăduit că Iisus este Mesia
Mântuitorul Lumii, cel care a cerut Sfântului Ioan să fie botezat. În ziua următoare, creştinii îl preamăresc pe proorocul Ioan, sfântul care a propovăduit, în faţa lumii, că Iisus este adevăratul Mesia, trimisul lui Dumnezeu.
Prin Sobor se înţelege adunarea credincioşilor în Biserică
După Botezul Domnului, Ioan Botezătorul este slăvit şi lăudat prin rugăciuni şi cântări de credincioşi, în toate bisericile ortodoxe. În lăcaşurile care poartă hramul Botezătorului, se face o prăznuire mai mare, în comparaţie cu slujbele oficiate în alte lăcaşuri de cult.
Preotul Zaharia s-a rugat la Dumnezeu să aibă un copil
Ioan este fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia. Deşi erau drepţi în faţa lui Dumnezeu, cei doi nu aveau copii până la bătrâneţe. La poporul evreu, era un mare blestem pentru familiile care nu aveau urmaşi. De aceea, deseori, nici jertfele acestora nu erau primite la Templu. Dar preotul Zaharia nu şi-a pierdut speranţa; se ruga împreună cu soţia sa la Dumnezeu să le binecuvânteze viaţa cu un copil.
Naşterea Proorocului Ioan, vestită de Arhanghelul Gavriil
Vestea referitoarea la naşterea fiului atât de dorit i-a fost adusă preotului Zaharia de Arhanghelul Gavriil, în timp ce acesta slujea în Templu. Atunci Arhanghelul Gavriil i-a vestit preotului că Dumnezeu îi va dărui un prunc care se va numi Ioan. La aflarea veştii, preotul a fost neîncrezător. De aceea, preotul Zaharia a rămas temporar mut, până la naşterea fiului său.
„Iisus este mielul lui Dumnezeu”, spunea Ioan În faţa mulţimii
Evangheliile menţionează că , înainte de naşterea sa, Ioan a fost ales de Dumnezeu şi vestit de prooroci ca, din fragedă pruncie, să sufere, să trăiască în munţi, în linişte, în post şi în singurătate. Pustia a fost pentru Ioan cea mai înaltă şcoală de formare duhovnicească şi l-a pregătit pentru a fi prooroc şi Înaintemergator, propovăduitor al pocăinţei şi botezător al lui Hristos.
Iisus a venit la râul Iordan şi i-a cerut Sfântului Ioan să fie botezat. Văzându-L, Botezătorul a zis către mulţime: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii. Acesta este cel despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era. Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă (Ioan 1, 29-31).
Ioan a propovăduit pocăinţa în pustie
După Botezul Domnului, Dumnezeu l-a trimis pe Ioan să-L propovaduiasca pe Mesia, să propovăduiască pocăinţa în pustie şi nu în Ierusalim, în mijlocul mulţimii. În acest fel, când oamenii veneau de bunăvoie în pustie să-l asculte pe Ioan şi să-i urmeze învăţătura, atunci pocăinţa lor era de bunăvoie , iar roadele au fost mai bogate, spun sfinţii părinţi.
Ioan a înţeles existenţa Sfintei Treimi
Sfântul Ioan Botezătorul a avut marea bucurie de a vedea pentru prima dată Duhul Sfânt, ca pe un porumbel coborându-se peste fiul lui Dumnezeu. Şi mai mult decât atât, de a înţelege existenţa Sfintei Treimi. Să ne botezăm pentru că Sfânta Treime este cea care ne-a arătat schimbarea, sfinţirea şi restaurarea lumii. Nu numai Hristos a fost cel care a participat la această lucrare, ci şi Duhul Sfânt şi Tatăl care l-a arătat lumii pe fiul său. Iisus s-a botezat, pentru ca noi să ne botezăm.
Ioan era un model de pocăinţă şi de puritate
Sfântul Ioan era un model de pocăinţă, de înfrânare şi de puritate, un predicator ascet care a activat în preajma Iordanului. În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa, pentru adulterul cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip. Vorbele moralizatoare ale Botezătorului adresate regelui au rămas în istoria creştinătăţii : „ Nu ţi se cade ţie, să iei de soţie pe femeia fratelui tău, Filip!”. După aceste critici, regele l-a întemniţat pe Sfântul Ioan, iar Irodiada a pus la cale o răzbunarea cumplită. La o petrecere, când regele şi-a sărbătorit cu mare fast ziua de naştere, la îndemnul Irodiadei, fiica acesteia, Salomeea, a dansat în faţa oaspeţilor şi a tatălui său vitreg, Irod Antipa. Ameţit de vin, Irod i-a promis Salomeei că-i îndeplineşte orice dorinţă. Sfătuită de mama sa, tânăra i-a cerut regelui Irod capul Proorocului Ioan. Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan a fost ucis prin decapitare în aceeaşi seară, iar capul lui i-a fost adus Salomeei, ca un trofeu, pe o tavă. În sens duhovnicesc, pentru creştinătate, Sfântul Ioan continuă să fie considerat Înaintemergătorul Domnului.
„Sfântul Ioan este ultimul şi cel mai de seamă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului Iisus Hristos. Sfâtul Ioan Botezătorul este o personalitate de excepţie, gata de jertfă, suflet nobil cu o ţinută morală vrednică de admiraţie, necruţător cu cei păcătoşi , chiar şi cu regele din acea vreme Irod Antipa, care trăia în desfrâu cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg. De la această critică i s-a tras şi sfârşitul tragic. Pentru personalitatea sa bine conturată, pentru virtuţile alese dumnezeieşti, Biserica i-a rânduit mai multe zile de pomenire , cele mai importante fiind: pe 7 ianuarie, când se prăznuieşte Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului ( în sobor Sfântul este sărbătorit de oameni împreună cu îngerii); pe 24 iunie- ziua Naşterii sale (Sânzienele, în tradiţia populară) şi pe 29 august- decapitarea Sa (Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul)”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu).
În ziua marelui praznic închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, de secole, se păstrează unele tradiţii:
La biserică se sfinţesc bucate şi vin alb
La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan.
Nu se bea vin roşu
În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.
Pomeniri pentru rudele care au murit în condiţii suspecte
În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.
O tradiţie respectată de-a lungul timpului „Cumetria femeilor”
La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar la petrecere nu se consumă băuturi alcoolice.
Totodată, femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.
Casa se stropeşte cu Agheasma mare
Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.
În casele credincioşilor, să domine veselia
În ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli; în căminele în care membrii familiei nu se bucură în ziua praznicului, va domina tristeţea până la sfârşitul anului.
Tradiţia “Udatul ionilor”
În Transilvania şi în Bucovina există tradiţia numită "Udatul Ionilor". În Bucovina, la poarta casei sărbătoritului se pune un brad frumos împodobit. În acelaşi timp, sărbătoritul trebuie să dea o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă numele de Ion sunt purtaţi cu mare alai prin sat, până la râu, unde sunt botezaţi, adică purificaţi, prin stropire cu apă.
Ocrotitorul pruncilor
În unele regiuni, Sfântul Ion este numit “ocrotitorul pruncilor”, deoarece acesta îi apără pe copii de rele şi are grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.
La “Masa moaşei”
În ziua acestui praznic, pe 7 ianuarie, mai ales în mediul rural, există obiceiul de a se organiza o "masă a moaşei" satului. Aceasta colindă pe la "nepoate", la mamele care au fost ajutate să nască, şi sunt invitate la petrecere. Fiecare femeie aduce moaşei câte un plocon, iar moaşa rupe dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă şi împarte câte o bucată fiecărei femei. În funcţie de formă şi de mărime, bucata primită prevesteşte dacă femeia care primeşte bucata de colac va mai avea sau nu copii, dacă va avea fete sau băieţi.
