Cele mai norocoase tradiții pentru spor și sănătate împlinite la Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului
În seara zilei de marți, 14 noiembrie, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, Postul Nașterii Domnului. Potrivit tradiției creștine, această sărbătoare este un prilej de petreceri în familie și la masa festivă sunt invitate rudele gazdei și prietenii familiei. Lăsatul Secului este ultima zi când se consumă alimente „de dulce" : carne, ouă, lactate şi băuturi alcoolice, înainte de începerea Postului Naşterii Domului, post care care durează 40 de zile.
La această sărbătoare creştinii respectă tradiţii moștenite din moși-strămoși, tradiții rânduite pentru a păstra sporul şi sănătatea în fiecare familie :
Masa sărbătorească este așezată la Răsărit, lângă icoană
Potrivit tradiţiei, în popor, masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană, iar această orânduială aminteşte de aspectul său sacru. Din vremuri îndepărtate, masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă și în mijlocul acesteia se aşează o pâine şi sare. La începutul mesei festive, mesenii gustă o bucată de pâine înmuiată în sare, iar acest obicei tradiţional aminteşte de ospitalitea populară.
Masa festivă este împodobită cu plăcinte, friptură și vin
Pentru sărbătoarea de Lăsatul Secului, gospodinele împodobesc masa festivă cu bucate tradiționale: plăcinte cu brânză, friptură de pasăre şi vin. La masa festivă, gazda cunoaşte preferinţele culinare ale oaspeţilor săi și fiecare invitat se poate răsfaţa din belşug şi cu bucatele preferate : aperitive, ciorbe, preparate din carne şi delicatese cu dovleac şi cu mere.
Pieptul găinii prezice vremea
O datină din străbuni este respectată în fiecare familie şi aceasta contribuie la prezicerea vremii: dacă pieptul găinii pregătite pentru masa de Lăsatul Secului este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
Ritual pentru alungarea spiritelor rele
Mai ales în zonele rurale, în seara respectivă, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei, fiind convinşi că în acest fel necazurile și spiritele păguboase sunt alungate departe de casa lor.
Seniorii familiei respectă sărbătoarea
Din generaţie în generaţie, seniorii fiecărei familii spun că ei respectă sărbătoarea pentru că astfel fiecare membru al familiei sale va fi sănătos, la fel animalele de povară din gospodăria sa. Totodată, furtunile şi grindina nu vor distrugă recoltele din acea gospodărie. .
Ritualuri pentru chemarea ursitului: Postul negru
Prin tradiţie, în această zi, fetele bătrâne practică postul negru . Cele care respectă acest ritual se vor căsători, în mod sigur, în anul următor, după Paşte.
”Bătutul pernelor”
În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor". Se crede că această tradiție este o ”corectură” care îmblânzește soarta și le va aduce fetelor nemăritate ursitul așteptat.
La Lăsatul secului de Crăciun se oficiază ultimele nunți din an
În ziua acestei sărbători, se oficiază ultimele nunţi din acest an , deoarece după data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.
Ouăle de puică, ciorba de pește și strugurii atrag sporul în familie
Potrivit unei tradiții seculare, la masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul în familia care petrece în seara de Lăsatul secului. La aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Desigur, ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm” în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales struguri sau stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spiritual.
Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi
Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice. În acest fel, toate suratele lor nu vor ciuguli recoltele familiei respective în anul viitor. Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit, tot pentru a proteja gospodăria respectivă de pagubă.
Ca dar al lui Dumnezeu, hrana are valențe spirituale nebănuite
În zi de sărbătoare, la Lăsata secului , ca dar al lui Dumnezeu, hrana are valenţe spirituale de nebănuit. Românii ştiu că Lăsata secului înainte de Postul Crăciunului este o zi de sărbătoare și, de aceea, trebuie să împodobească masa cu cele mai bune bucate prin care să cinstească în casa lor, după datina străbună, sărbătoarea din ajunul Începutului de Post. În familiile numeroase cu mulţi copii, părinţii postesc pentru a-i proteja pe urmaşii lor de boli şi de accidente neaşteptate
Femeile dau de pomană turte de mălai
În această zi, femeile prepară turte de mălai și le dau de pomană pentru rudele plecate la viața veșnică. De asemenea, ele dăruiesc astfel de turte săracilor pentru ca persoanele bolnave din familie să se însănătoșeașcă.
Sărbătoarea este însoțită și de interdicții
Pentru această sărbătoare, gospodinele pregătesc bucate tradiționale. Totodată, respectarea sărbătorii are un rol crucial. În multe comunități din Ardeal credincioșii spun: "Noi, sărbătorile le ţinem, pentru că şi ele pe noi ne ţin”. Femeile nu au voie să coase, să toarcă şi nu ţes, pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli.
Nu se împrumută nici un lucru din casă, pentru a proteja casa de lupi
Gospodarii nu trebuie să împrumute nici un lucru din casă, pentru că altfel se vor înmulţi lupii şi vor coborâ în sat.”Lăsatul secului în percepția ortodoxă are o însemnătate deosebită atât pentru trup, cât și pentru suflet, devenind chiar o sărbătoare. Creștinii obișnuiesc ca în acea seară să meargă unii pe la alții, finii pe la nași, să se bucure împreună consumând bunătăți culinare într-o diversitate absolută. Cu acest prilej se aprind și focuri în curți sau în fața casei. Lăsatul secului a devenit o bucurie practicată de toți oamenii, indiferent de cele mai multe ori și de apartenența religioasă , cei din alte culte creștine vin în vizită la ortodocși pentru că această bucurie este un bun prilej de comunicare și de socializare între cei ce participă la această sărbătoare” ne spune prărintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă (Bulevardul Nicolae Titulescu).
.
