La 7 decembrie, ortodocșii din țara noastră o venerează pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș
Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit la Sud de Dunăre în secolul al XIII-lea. După ce mama sfintei a murit, și Filofteia a rămas orfană când avea 12 ani, tatăl ei s-a recăsătorit. Din păcate, mama ei vitregă n-a iubit-o pe Filofteia: deseori o bătea, o certa și o pâra tatălui ei, dorind s-o certe şi acesta.
Fiind milostivă din fire, Sfânta Muceniță Filofteia împărțea săracilor o parte din mâncarea ce trebuia s-o ducă tatălui ei , care muncea la câmp. El a urmărit-o pe Filofteia și,când a constatat că ea împărțea săracilor ,zi de zi, din hrana ce trebuia s-o primească, s-a înfuriat, și-a pierdut controlul, și a lovit-o pe Filofteia cu o bardă. Rana gravă provocată la picior i-a adus moartea copilei. Tatăl ei și cei din jur s-au speriat când au constatat că trupul copilei răspândea multă lumină și că nu poate fi ridicat de la pământ, că este greu ca plumbul. Copila a fost martirizată la vârsta de numai 12 ani.
Blestemul legat de cei care ”ciupesc" din moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia
Documentele istorice menționează că moaştele Muceniţei au fost aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de turci. De aici, moaștele au fost duse la Vidin, până în anul 1396. Totuși, pentru a nu fi profanate, acestea au fost dăruite domnitorului Mircea cel Bătrân (1386+1418), care le-a așezat în biserica domnească Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. În anul 1893, datorită stării de degradare în care se află biserica, moaștele au fost mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial moaștele sunt mutate în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi au revenit la Curtea de Argeş, fiind găzduite în marea biserică ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.
De mai bine de 600 de ani, Țara Românească este vegheată de Sfânta Muceniţă Filofteia – prăznuită cu mare evlavie pe 7 decembrie.
Racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint și s-au schimbat picioruşele care susțin racla.
De asemenea, s-au înlocuit bucăţile deteriorate din lemnul de chiparos. Se spune că meşterii de la Monetăria Statului, conduşi de Vasile Vasile, au fost şocaţi când au găsit scris pe săculeţul care învelea moaştele un blestem foarte puternic: ele nu trebuie înstrăinate, iar cine va face acest lucru va avea numai de suferit.
Tradiții împlinite de-a lungul timpului în ziua de prăznuire
În ziua sărbătorii să nu folosim obiecte ascuțite
De-a lungul deceniilor, în tradiția populară, Sfânta Muceniţă Filofteia este considerată protectoarea copiilor, fetelor care vor să se căsătorească și a tinerilor. Potrivit tradiției, în ziua de prăznuire nu trebuie să folosim obiectele ascuție: cuțitul, furculița, nici toporul. Nici pâinea nu trebuie tăiată cu cuțitul și trebuie ruptă cu mâna. Mai mult, o superstiție din bătrâni menționează că persoanele care muncesc în această zi de sărbătoare vor atrage numeroase necazuri asupra familiei lor.
Să fim generoși cu copiii săraci
Tot în această zi este bine să fie oferită hrană copiilor săraci, iar familiile care fac acest lucru vor fi protejate de rele și de bolile grave. Pentru cei care au murit în condiții suspecte, cei dragi trebuie să se roage în această zi la Sfânta Filofteia, iar adevărul va ieși la iveală.
