Tradiţii pentru spor şi sănătate în Joia Mare
Joia Mare este numită în popor Joia Mari, Joia neagră sau Joimăriţa. În această zi din Săptămâna Pătimilor lui Hristos, potrivit tradiţiei, se respectă numeroase datini pentru spor şi sănătate.
Un ritual practicat la Denia celor 12 Evanghelii
În seara acestei zile, creştinii participă la Denia celor 12 Evanghelii. Acum, în multe localităţi din sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică.
După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală.
Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea unei dorinţe, fiecare participantă la ritual desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri adunate pe acea panglică.
Astfel, spune tradiţia că se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 Evanghelii.
În Muntenia şi în Oltenia bunicile spală picioarele copiilor
În localităţi din Muntenia şi Oltenia se păstrează un vechi obicei: bunicile spală picioarele copiilor din familie.
Tradiţia spune că împlinind acest obicei, în familia respectivă va fi bună înţelegere şi sănătate.
Se face ultima pomenire pentru rudele decedate
De asemenea, în Muntenia şi Oltenia se face ultima pomenire din Postul cel Mare pentru rudele plecate în eternitate. Astfel, în zorii zilei de joi se aprind focuri în curţile gospodarilor şi în cimitire, iar flacăra acestora este întreţinută cu nuiele şi cu ierburi uscate.
Focurile aprinse amintesc de un moment dramatic în viaţa lui Iisus
Tradiţia de a aprinde focuri în Joia Mare se împlineşte din vremuri imemoriale: aceastea amintesc de focul făcut de slujitorii arhiereului Caiafa, ce voiau să se ncălzească, în timp de apostolul Iuda, împreună cu fariseii se pregăteau să-l prindă pe Iisus, care se ruga în Grădina Ghetsimani.
Se aduc la biserică pâinea şi pasca pentru masa de Paşti
În judeţele din Vestul ţării, femeile aduc la biserică pâinea făcută pentru masa de Paşti, pască şi lumânări. Pâinea şi pasca sunt aduse în vase noi, alături de un mămunchi de lumânări.
În Muscel se prepară covrigii speciali
În zona Muscelului se pregătesc covrigii speciali cu ou, delicatese care se frământă numai la marile praznice. Covrigii se sfinţesc la biserică şi apoi se împart rudelor apropiate şi săracilor. Covrigii cu ou, un simbol al prosperităţii, aduc spor în gospodăriile în care se pregătesc în Sfânta zi de Joi.
Se roşesc ouăle
Tot în această zi de Joi se roşesc ouăle. Un ou roşu, vopsit în această zi de Joia Mare, se foloseşte la ritualul spălării feţei cu ou roşu în ziua de Paşti; potrivit tradiţiei, împlinirea acestui ritual aduce sănătate, bunăsporire şi armonie în familie.
Ouăle încondeiate poartă noroc
Ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul, spune tradiţia.
Pentru fiecare familie, mai poartă noroc iconiţele şi simbolurile religioase pictate pe ouă.
De asemenea, ouăle încondeiate cu motive florale (ciuboţica cucului, talpa gâştei, frunza viţei de vie, floarea Paştelui) sau cu păsări (rândunică şi pui de găină) sunt purtătoare de noroc pentru întreaga familie.
