Tradițiile strămoșești respectate de creștinii ortodocși la sărbătoarea Bunei Vestiri aduc sănătate și împliniri
În fiecare an, pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri ( Blagoveştenia) creștinii ortodocși respectă tradițiile strămoșești . La această dată, Biserica Ortodoxă celebreaza minunata veste adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. Acum, ea a aflat că-l va naște pe Fiul Lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos. Iată cele mai frumoase și norocoase tradiții apreciate de ortodocșii din țara noastră, tradiții care atrag norocul și sănătatea în familiile care le împlinesc:
În Calendarul Popular, Buna Vestire se numește și Ziua Cucului
În calendarul ortodox, sărbătoarea Bunei Vestiri este situată în apropierea echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul să cânte. De aceea, în Calendarul popular Buna Vestire se mai numește şi Ziua Cucului și este o sărbătoare a bucuriei când se împlinesc numeroase tradiții și obiceiuri. Atunci când cântă pentru prima dată cucul anticipează un eveniment important, pentru persoana care-l aude; de aceea, Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului și cucul cântă până la Sânziene ( 24 iunie) sau până la Sfântul Petru ( 29 iunie).
În ziua Bunei Vestiri se împlinesc tradiții de alungare a energiilor negative
Acest ritual se împlinea în multe zone geografice din țara noastră. De asemenea, în Transilvania se mai practică acest obicei străvechi : Mai ales seara, cine mai păstrează tradiția pregătește câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Prima persoană din familie, care se scoală de dimineață , trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare casa de trei ori; apoi, este bine să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru acea gospodărie, deoarece alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case. În același timp, pentru alungarea blestemelor și a gândurilor negative, se afumă anexele casei și lucrurile din gospodărie.
În dimineața Bunei Vestiri nu trebuie să dormim prea mult
Potrivit tradiției, în ziua praznicului nu trebuie să dormim prea mult. Persoana care va dormi până târziu se spune că va fi somnoroasă tot anul, până la viitorul praznic de Buna Vestire. De asemenea, acest praznic cunoscut în tradiția popular și cu numele de Blagoveștenie, trebuie petrecut în deplină armonie. Deseori, s-a constatat că cei care se ceartă în ziua praznicului, pe 25 martie, vor avea numeroase necazuri tot anul.
Credincioșii se pregătesc pentru acest eveniment
Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Potrivit tradiției, de Buna Vestire, atunci când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii îl așteaptă cu nerăbdare și se pregătesc pentru acest eveniment. S-a constatat că profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte următoarele condiții: Persoana trebuie să se îmbrace cu haine de sărbătoare, să aibă bani în buzunar, să nu fie supărată sau flămândă ş.
Pescarii sunt sfătuiți să împlinească un ritual specific
În ziua praznicului, pescarii nu este bine să hrănească peştii cu mămăligă. Totodată, ei nu trebuie să arunce în apă, în ziua praznicului, mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Când se împlinesc profeţiile cucului
Și tradițiile legate de cântecul cucului se împlinesc în această zi: Se spune că, dacă auzi primul cântec : cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzi cântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este, de asemenea, tot un semn de rău augur. În schimb, ești o persoană norocoasă în acel an și vei avea bucurii dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta . În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului întrebarea, este un răspuns negativ . De aceea, persoana respectivă trăiește moment de nelișiște:”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”. În schimb, în această zi, feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: ”Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până mă voi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: acea persoană se va căsători în acel an.
Ritual pentru protecția îngerilor
De sute de ani, în Bucovina şi în multe localitîți din Muntenia, femeile împlinesc o tradiție pentru protecția îngerilor păzitori. În ziua praznicului, ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că prin împlinirea aceastei tradiţii sporul, norocul şi sănătatea vor poposi în familia respectivă.
Dacă ouă găinile în ziua praznicului, acele ouă nu se pun la clăcit
Pentru protecția casei se mai împlinește o tradiție: dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte, acele ouă nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi nu vor fi sănătoşi. Mai mult, tradiția spune că puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie Biserica acordă dezlegare la peşte. Totodată, peştele este un simbol al marelui praznic. De aceea, pentru a fi sănătoşi şi sprinteni ca peştele, este bine să mâncăm peşte în ziua praznicului. Pe 26 martie este prăznuit Arhanghelul Gavriil. Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
În această zi se adună vreascuri pentru ritualul din Joia Mare
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure și le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Atunci, când acel obicei, moştenit de la moşii şi de la strămoşii noştri, se practică într-o casă, se spune că în acea gospodărie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul.
Stupii şi vitele se aşează la soare
De Buna Vestire, apicultorii aşează stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere. De asemenea, vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca animalele de povară din gospodărie să fie sănătoase tot anul.
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
Ofrande pentru Sfântul Gavriil, protectorul nostru
Sfântul Gavriil este protectorul familiei noastre. El ne aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere. De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să-i binecuvânteze cu spor și noroc pe toți membrii familiei.
În Maramureși, „ Noaptea focurilor” alungă necazurile și paguba
În ajunul sărbătorii, gospodarii din Maramureş respectă o veche tradiție: ei adună toate obiectele nefolositoare din gospodărie şi le dau foc. În acea noapte, cunoscută sub numele de „Noaptea focurilor”, ritualul se împlineşte în fiecare familie din Maramureş şi focul arde până după miezul nopţii. Cei care împlinesc această tradiție cred că în acest mod vor scăpa de necazuri şi de pagubă.
Ce spune prognoza meteorologică
În timp, s-a constatat că, atunci când în ziua praznicului este ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte. Se mai spune că, aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşte. Totodată, în preajma sărbătorii este echinocţiul de primăvară, moment în care ziua începe să crească şi devine mai mare decât noaptea.
De Buna Vestire, nu este bine să se macine porumb
În ziua praznicului, în localități din țară nu se macină porumb, deoarece făina obținută nu este comestibilă nici pentru om, nici pentru animale sau pentru pești. De aceea, nu se aruncă mălai în apa râurilor, deoarece toți pești din acel râu vor muri .
