Dieta care te ajută să scapi de ficatul gras
Ficatul este unul dintre cele mai mari organe din corpul uman , considerat cea mai complexă uzină a organismului, deoarece are peste 500 de funcţii indispensabile vieţii normale. Dacă nu avem grijă, ficatul se poate îmbolnăvi. Iar una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale ficatului este steatoza hepatică sau, în termeni populari, ficatul gras. Tratamentul este de lungă durată şi este asociat cu o dietă alimentară şi un stil de viaţă sănătos.
Netratat la timp, ficatul gras poate poate duce la boli grave, cum ar fi ciroza şi diabetul de tip 2.
Cercetărorii spun că activitatea ficatului este atât de complexă încât nu există o maşină care să poată înlocui acest organ.
Ficatul este răspunzator de procese complexe care se petrec în corpul uman, pe la ficat trecând toate alimentele pe care le consumăm şi lichidele care le bem. Prea multă grăsime la nivelul ficatului poartă denumirea de steatoză hepatică sau ficatul gras, care în timp duce la alterarea funcţiei ficatului şi celulei hepatice“, explică dr. Ioan Florin Bălănică, expert în medicina stilului de viaţă, pentru Adevarul.ro.
Statisticile estimează că până la 20% dintre adulţi au „ficat gras“. Anual, în întreaga lume mor peste 30.000 de oameni din cauza îmbolnăvirii acestui organ vital.
Cum apare boala numită ficatul gras
Specialiştii spun că în momentul în care aportul de carbohidraţi sau/şi grăsime este mai mare decât consumul, mâncăm după ora 20.00, sau/şi consumăm alcool şi dulciuri în timpul mesei sau după, vom depune grăsime la nivelul ficatului.
În ficat, aceeaşi enzimă metabolizează atât alcoolul cât şi grăsimea, aşa că primul luat în calcul este alcoolul, iar grăsimea este depusă. Un ficat gras va necesita mai multă atenție în privința alimentației.
Citeşte şi: Ceașca de sănătate: Semințele de coriadru reglează valorile colesterolului
Există două tipuri de boli hepatice grase: alcoolică și nonalcoolică. O situație specială este cea a bolii hepatice grase din cauza sarcinii. Indiferent de cauze, un ficat gras nu va putea funcționa corect, existând riscul de a dezvolta diverse alte probleme în organism. Prima recomandare va fi de modificare a alimentației și practicarea de exerciții fizice. În funcție de gravitate, pentru unele persoane ar putea să nu fie suficient, fiind necesare și tratamente recomandate de medic.
Dieta pentru ficat gras si marit
În primul rând toţi pacienţii care au ficatul gras trebuie să se adreseze medicilor. Iar în privința dietei, nutriționistul este cel care va alcătui un plan alimentar potrivit gusturilor dar și stării de sănătate a persoanei care suferă de steatoză hepatică (ficat gras). Însă putem să ne facem o idee despre noul stil alimentar având în vedere alimentele permise în cazul acestei afecţiuni, potrivit Avantaje.ro.
Usturoiul – apreciat în multe tipuri de diete datorită capacității sale de reducere a grăsimii în organism, inclusiv din ficat.
Peștele (somon, sardine) – cercetările au demonstrat că acizii grași omega-3, conținuți de aceste tipuri de pește, pot scădea nivelul 'colesterolului rău' la persoanele cu ficat gras.
Cafeaua – licoarea parfumată și energizantă din fiecare dimineață este mai mult decât un ritual. Cu proprietățile ei antioxidante, poate contribui la protejarea organismului de boala hepatică nonalcoolică. Desigur, servită fără zahăr, lapte sau frișcă!
Broccoli – în general, consumul de legume este recomandat în steatoză. Un studiu a scos la iveală faptul că un consum de broccoli pe termen lung a contribuit la prevenirea acumulării de grăsimi în ficat, la șoareci. Cercetătorii aprofundează studiile și în privința oamenilor, iar rezultatele de până acum sunt promițătoare.
Citeşte şi: Știți ce secrete ascunde păpădia?
Ceaiul verde – ajută la reducerea procentului de grăsimi corporale și a grăsimilor din sânge.
Nucile – bogate în omega-3, ca și peștele, acestea îmbunătățesc funcția hepatică la persoanele cu boală hepatică nonalcoolică grasă
Avocado – bogate în grăsimi sănătoase, substanțe nutritive, antiinflamatorii și fibre solubile, pot ajuta la reducerea stresului oxidativ în organism.
Soia și zerul – reduc nivelurile de zahăr din sânge, ajută organismul să mențină masa musculară și să reducă greutatea totală.
Ce nu trebuie să mâncăm când suferim de ficat gras
Site-ul sanatosvoios.ro a publicat o listă cu alimentele care trebuie excluse de tot din alimentaţie.
Astfel, trebuie să considerăm drept duşmani prăjelile, alcoolul (nici măcar o bere în weekend), carnea foarte grasă (chiar dacă este fiartă sau friptă pe grătar), mâncăruri supra-procesate (cipsuri, biscuiţi, conserve, mâncăruri gata preparate), mezeluri, băuturi carbogazoase.
Ce putem mânca doar de poftă
Carnea roşie, slabă, fie că este vorba despre vită sau muşchiuleţ de porc, chiar cotlet de porc se poate consuma de 2-3 ori pe luna. Evident, fiert, la grătar, la cuptor, la aburi – preparat fără ulei.
Caşcavalul şi branzeturile grasear trebui ignorate, însă o felie o dată pe săptămână şi doar atât, va fi permisă.Însă ar trebui optat pentru preparatele din gama light.
Prăjiturile de casă, cartofii (niciodată prăjiţi) şi ouălele pot fi consumate cu moderaţie, la recomandarea medicului.
Făina albă ar trebui eliminată, însă este destul de greu deoarece cele mai multe sortimente de pâine au în compoziţie acest ingredient.
Uleiul de măsline în salate. Nu se foloseşte în cantităţi mari . Şi sucurile naturale de fructe sau legume, chiar dacă le preparăm acasă, trebuie consumate cu prudenţă.
Dieta ketogenică ficat gras
Dieta ketogenică ameliorează steatoza hepatică nonalcoolică.
Foarte mulţi pacienţi care au probleme cu ficatul consideră că trebuie eliminate complet grăsimile din dieta şi consumă carne slabă şi multe fructe şi legume. Însă este total greşit. Nutriţioniştii spun că fructoza prezentă în diverse proporţii în vegetale şi în mod special în fructele dulci, se metabolizează în ficat. Orice exces de fructoză (ficatul poate metaboliza aproximativ 15 grame într-o priză alimentară) se transformă însă în acizi graşi – trigliceride. O parte din aceştia vor ajunge în sistem, iar o altă parte se va depune sub formă de pete de grăsime pe ficat. Prin urmare, o dietă săracă în grăsimi şi bogată în carbohidraţi fie va menţine steatoza hepatică nonalcoolică, fie o va înrăutăţi.
Medicii mai spun că pe lângă consumul de fructoză şi alţi carbohitraţi, un alt factor determinat este consumul de acizi graşi PUFA, cu un conţinut ridicat de Omega 6. Aceştia se regăsesc în maioneza din comerţ sau în dressingurile pentru salate.
Specialiştii sunt de acord ca dieta ketogenică este soluţia optimă pentru eliminarea petelor de grăsime de la nivelul ficatului.
Grasimea viscerală este şi ea un factor de risc pentru steatoza hepatică nonalcoolică, prin urmare aplicabilitatea dietei ketogenică în procesele de slabire, respectiv utilizarea acesteia cu un deficit caloric, constituie încă un avantaj.
Reţete pentru ficat gras
Mai întâi trebuie ştiut că nu trebuie să ne înfometăm, deoarece atunci riscăm să mâncăm mai mult. Trebuie consumate cel puţin 5 mese pe zi: mic dejun, gustare, prânz, gustare, cină şi, opţional, gustare după cină. Nu trebguie însă mâncat nimic cu două ore înainte de culcare.
Pentru gustări trebuie să optăm pentru un fruct, o mână de seminţe, alune sau migdale, un iaurt, chiar o felie de pâine prăjită sau nişte biscuiţi din făină integrală sau preparaţi în casă.
Iată cum trebuie să fie dieta persoanelor cu ficat gras.
La micul dejun este recomandată brânza slabă de sub 2% grăsime – sau omleta din patru-cinci albuşuri cu legume verzi şi una-două felii de pâine integrală prăjită, potrivit adevarul.ro.
Prima gustare a zilei se poate compune dintr-un măr verde sau un iaurt degresat – sub 2% grăsime.
Prânzul include carne albă sau roşie slabă - piept de pui, curcan sau muşchi de porc, vită - cu legume de culoare verde: fasole, spanac, brocoli, linte.
A doua gustare a zilei poate fi tot un iaurt degresat – sub 2%. La cină se poate consuma peşte slab sau cinci-şase albuşuri cu legume de culoare verde.
Alături de dietă, activitatea fizică nu trebuie să lipsească. „Sunt necesare 30 de minute de mişcare funcţională, care să includă: trei minute de încălzire specifică; cinci minute de cardio;12 minute de antrenament pe grupe musculare; cinci minute de abdomen şi cinci minute de stretching.“
