Andreea Bălan face bilanțul traumelor din viața ei: "Când toate păreau bune și frumoase, pac, am rămas fără soț"
Chiar dacă din exterior pare că în viața vedetelor curge lapte și miere, că totul estre perfect, în realitate nu e așa. Andreea Bălan, de pildă, ascunde în spatele zâmbetului de pe scenă foarte multă suferință. Artista a făcut un top al experiențelor negative care au marcat-o cel mai mult în viață, de la faptul că n-a avut copilărie, până la probleme financiare și despărțiri dureroase. Din toate a învățat câte ceva.
„Nu mi-am trăit copilăria”
Andreea Bălan (35 de ani) a început să cânte de la 10 ani, iar trei ani mai târziu „gusta”, pentru prima dată, din celebritate, odată cu înființarea trupei Andrè. Nu a fost o fericire, mărturisește ea acum: „Între vârsta de 13 și 17 ani am umplut stadioane, am vândut 1,5 milioane de albume. Dar în spatele acestor lucruri frumoase au fost experiențe negative pe care pe mine m-au marcat. Faptul că am luat contact cu lumea dură a showbiz-ului la o vârstă fragedă m-a făcut să mă transform prea devreme într-un adult. Nu mai aveam timp de joacă, trebuia să fac față cerințelor din jurul meu, să urc pe scenă, să execut. Eu nu mi-am trăit copilăria”, spune ea acum.
După Andrè, a rămas fără niciun ban: „Am căzut sub zero”
După destrămarea trupei Andrè, de la 18-19 ani a trebuit să facă față unei alte provocări: s-a mutat în București și a început să-și construiască o carieră solo. Au fost multe de învățat, dar și foarte multe greutăți: „Tata nu se mai ocupa de mine, mă manageriam singură, nu aveam niciun ban, stăteam în chirie într-o garsonieră. Faptul că rămăsesem fără niciun ban după o muncă asiduă, după sute de concerte, m-am făcut să sufăr foarte tare și din acel moment am luptat să-mi fac o situație materială și am devenit foarte cumpătată. Mi se zicea chiar că sunt zgârcită. Am constatat că poți să câștigi foarte mult pentru ca apoi poți să pierzi rapid totul. Prima lecție pe care am învățat-o e că, cu cât urci mai sus într-un domeniu, cu atât căderea e mai abruptă. Am căzut sub zero, cu o imagine destul de șifonată pentru că erau niște scandaluri”. De „sub zero”, cum spune ea, a început să-și construiască, pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, o carieră solo, care a început în 2002.
Din nou a pierdut tot ce strânsese: 90.000 de euro
Începea să se redreseze financiar, a strâns bănuț peste bănuț din concerte și din cele 3 ediții „Dansez pentru tine” la care a participat. Astfel, pe la 24-25 de ani și-a cumpărat prima ei casă: un apartament într-un bloc în construcție, cu bani în rate la dezvoltator. „Am dat un avans destul de mare, iar în următorii doi ani am plătit acel apartament, vreo 90.000 de euro. Dar blocul nu s-a mai terminat, firma dezvoltatoare a dat faliment și iată că din 2007 eu, alături de alte 1.000 de familii ne judecăm cu dezvoltatorul. După banii pierduți din Andrè, aceasta a fost a doua lovitură financiară pe care am primit-o în decurs de 10 ani. Nu-mi venea să cred că din nou am pierdut bani”, spune Andreea Bălan. S-a ambiționat din nou și, la 30 de ani, în sfârșit a reușit să aibă casa pe care și-a dorit-o. „Pentru asta a trebuit să muncesc mult în următorii ani, să mă reinventez, să ofer ceva de calitate, să fac niște show-uri spectaculoase, coregrafii spectaculoase, cu schimbări de costume, să cânt peste tot”, explică ea.
Despărțirea de Keo, o mare lovitură
La 29 de ani, când situația materială se stabilizase, a primit o altă lovitură, de acea dată pe plan sufetesc. După o relație de 8 ani, se despărțea de Keo. „Mi-a fost foarte greu. Mi-am dat seama că până atunci nu făcusem altceva decât să mă stabilizez financiar și să-mi construiesc cariera. Astea două erau bifate, dar trebuie să mă ocup și de mine. Muncisem până atunci doar pentru nevoile exterioare, credeam că doar ele contează. Dar când le bifezi și le ai, îți dai seama că nefericirea nu vine din lipsurile materiale, ci din interior. În următorii 3-4 ani început să citesc cărți, să călătoresc în jurul lumii, ceea ce nu făcusem până atunci, că eram prea ocupată să fac bani. Îmi pare bine că a avut loc acea ruptură după 8 ani de zile pentru că astfel s-a produs o schimbare majoră în mine, am reușit să devin o versiune mai bună a mea”.
Stopul cardiac, o altă experiență negativă din care a mai învățat ceva
La 32 de ani, realizată financiar, împăcată cu ea, fericită, a apărut o altă nevoie: aceea de a-și întemeia o familie, a avea un soț, un copil. Și a reușit să „bifeze” și acest vis. Are nu unul, ci doi copii minunați: pe Ella și pe Clara. În cadrul acestui „proces” a mai trecut printr-un hop: „Stopul cardio-respirator pe care l-am avut când s-a născut Clara (n.r. a doua fetiță) a fost o altă experiență negativă din viața mea. În timpul operație de cezariană am făcut embolie amniotică, adică lichidul în care a stat fătul s-a dus în plămâni și în sânge, inima s-a oprit. Am fost fericită când mi s-a dat o a doua șansă, am realizat că suntem extrem de fragili. Am mai învățat că nu mai trebuie să alerg peste tot ca o nebună să le fac pe toate, ci să prioritizez, să nu mă mai enervez din orice, să nu-mi mai pase atât de mult”.
„Când toate păreau bune și frumoase, aveam și carieră, și familie, și sănătate – pac, am rămas fără soț. Viața m-a surprins din nou”, a mai spus artista. Mărturisește că a reușit să gestioneze mai bine această despărțire, trecând deja prin niște experiențe negative care au întărit-o. „Toate experiențele negative vin ca niște lecții pe care trebuie să le primim, ca să ne transformăm, să devenim mai buni. De fiecare dată când le-am primit, eu am încercat să fac o introspecție și să văd ce am de vindecat la mine. Când sufeream, m-a ajutat teoria că și mâine e o zi, că mâine mă voi simți mai bine. Știam că sufăr, că plâng acum, dar că această suferință e limitată și va răsări soarele și pe strada mea. Nu regret nimic din experiențele trăite până acum pentru că ele m-au cizelat, m-au transformat, m-au făcut să fiu mai bună, să mă iubesc pe mine. Fără ele nu aș fi fost omul de astăzi. Faptul că le am pe fetele mele mă face cea mai fericită, mă împlinește, indiferent dacă sunt căsătorită sau nu”. Știe că sigur va mai primi „palme” de la viață, dar, cu sănătate, toate vor fi gestionate mult mai bine față de perioada când avea 20 de ani.