"L-am legat pe Dinică de mâini ca să nu mai bea"
Timp de 30 de ani, a fost unul dintre cei mai buni cascadori. Aurel Popescu are acum 70 de ani şi o mulţime de amintiri ”de colecţie” despre mari actori ai României: Gheorghe Dinică, Gheorghe Cozorici şi Ilarion Ciobanu.
Aurel Popescu (70 de ani) a fost unul dintre colaboratorii preferaţi ai regretatului Sergiu Nicolaescu. În cei peste 30 de ani de cascadorii, în filme cu mari actori, a strâns o mulţime de amintiri. De-a lungul anilor, s-a intersectat, inevitabil, pe platourile de filmare şi în afara lor, cu marii boemi ai teatrului şi filmului românesc, în frunte cu Gheorghe Dinică. „Am avut o relaţie extraordinară cu marii actori alături de care am filmat. Eu şi Gigi Mazilu am mers peste tot cu ei. Filmam la Automatica, în Pantelimon, cu Dinică. Şi ne-a zis: «Haideţi cu mine!». Şi am ajuns în Drumul Taberei, unde o doamnă îşi serba ziua de naştere. Dinică s-a îmbătat, bineînţeles, aşa că am plecat. «La Atlantic mergem!» «Mergem», zic. În sfârşit, am stat ce-am stat, după care a trebuit să-l ducem acasă. Noi îl duceam sus, el cobora şi striga după noi: «Găinarilor, unde fugiţi?». «Ce facem cu el», l-am întrebat pe Mazilu. L-am legat de o mână şi de un picior, ca să nu mai poată coborî”, a povestit Aurel Popescu pentru ziarul Adevărul.
Alt film, „Osânda“, aceeaşi echipă: Aurel Popescu şi Gigi Mazilu. „Eram la Sinaia, l-am găsit pe Dinică în hotel. «Măiestruţule», ce faci?» «Supărat!» «Aoleu, ce s-a întâmplat?» «Mi-a luat banii ţiganul! Acordeonistul». Şi mergem în cramă. La un moment dat, apare ăsta: «Ooo, nea Gigi, îţi mai fac o cântare?». La care Mazilu l-a luat imediat de guler: «Dă-i banii imediat!». I-a luat şi acordeonul. În sfârşit, a plecat ţiganul, a făcut rost de bani. Trei mii de lei îi luase. Şi l-am întrebat: «Auzi, dar ce-a fost în capul tău, cum ai putut să-i iei atâţia bani?» «Păi, ce să fac? Dacă nu-i prea plăcea melodia, îmi lipea 50 de lei pe frunte, iar dacă-i plăcea, îmi lipea 100!», scrie Adevărul.
"Nu mai nimerise uşa şi ieşise prin geam"
La premiera filmului „Un comisar acuză“, s-a făcut o petrecere la Athénée Palace. „Nicolaescu mi-a zis: «Aveţi grijă de Dinică!». La un moment dat, a vrut să plece. Şi deodată auzim, poc! Numai cioburi pe jos. Nu mai nimerise uşa şi ieşise prin geam. Sergiu nu se supăra niciodată pe el, deşi îl suna şi noaptea: «Comisare! Te ucid!». L-am iubit foarte mult şi pe nea Ghiţă Cozorici. Se întâlnea mereu cu Dinică şi cu Constantin Rauţchi, mai venea şi Vasile Niţulescu, la «Peştera», în Piaţa Rosetti. Eram cu Mazilu şi ne-au invitat la masă. Gheorghe Cozorici m-a întrebat: «Aurică, mă duci acasă?». «Da», i-am zis. Îl duc, urcăm cu liftul, sun la uşă. La un moment dat, apare o doamnă, care a tăbărât pe mine cu poşeta. Mi-a dat vreo trei genţi în cap: «Fir-aţi ai dracu’ să fiţi cu băutura voastră». Abia am apucat să-i zic, printre lovituri: «Staţi, doamnă, eu n-am băut nimic, doar l-am adus acasă». Era soţia lui, dar eu n-o ştiam. Apoi mi-a zis nea Ghiţă: «Iart-o, Aurică, iart-o!»“, a mai povestit cascadorul.
Aurel Popescu a dezvăluit şi una dintre întâmplările care au dus la răcirea relaţiilor dintre regizorul Sergiu Nicolaescu şi actorul Ilarion Ciobanu: „Eram la Braşov, la filmul «Nemuritorii». Într-o noapte l-au trezit recepţionerii pe Sergiu şi l-au chemat de urgenţă jos. Ilarion Ciobanu, mangă fiind, se dezbrăcase şi se urcase cu picioarele pe biroul de la recepţie. Abia a reuşit să-l dea jos, cu scandal, a ieşit şucăr mare”.
Aurel Popescu caută adrenalina şi la 70 de ani
Povestea a început în anul 1971 când săritorul în înălţime Aurel Popescu, de la Clubul Steaua, a decis să îşi schimbe viaţa. Asistase la antrenamentele cascadorilor pentru filmul ”Mihai Viteazul” şi a fost impresionat. În cele din urmă a ajuns unul dintre componenţii de bază ai echipei de cascadori cu care a lucrat regizorul Sergiu Nicolaescu. A sărit de la înălţime, în foc, în cuşca cu lupi, de pe pod şi prin geamuri. Acum are 70 de ani şi visează să mai facă şi alte cascadorii, ca să mai simtă riscul în vene. A coordonat echipa de cascadori români care a susținut 250 de spectacole în străinătate. ”Pur și simplu, nu am cum să renunț. Meseria asta este ca un drog, n-o poți lăsa. Încep antrenamentele în iulie, cu mașina. Îmi doresc să mă retrag poate chiar în lungmetrajul de debut al băiatului meu Andrei, care este regizor”, a spus Aurel Popescu, citat de Adevărul.
