Tabieturile Sandei Țăranu la 78 de ani. Superba doamnă se răsfaţă, nu glumă!
Are 78 de ani, dar e ca argintul viu. Sanda Țăranu nu merge la medic, darămite la saloanele de întreținere, însă preferă mâncarea bună, neapărat de la țară, aerul curat de la Breaza și fructele din livada ei.
Toamna e în toi, iar Sanda Țăranu trebuie să plece de la Breaza (jud. Prahova), locul în care de ani buni își petrece toate verile. Anotimpul călduros s-a terminat prea repede, iar artistei îi vine destul de greu să-și împacheteze lucrurile și să o ia spre București. Dar s-a obişnuit cu această rutină. Are 78 de ani și nu se plânge de nimic. Este sănătoasă, veselă și sprintenă, iar aerul de munte este reponsabil pentru starea ei de bine. Nici nu ai spune că emblema Televiziunii Române are aproape opt decenii de viață. Secretele cu care reușește să se întrețină sunt la îndemână oricui. Nu exagerează cu mâncarea, iar alimentele bogate în grăsimi le taie de pe listă.
Vara aceasta a preferat legumele. Dimineața, artista se relaxează la o ”baie” de soare. La măsuța verde din curtea casei și-a sorbit toată vara cafeaua fără lapte și a mai tras din când în când câte o pipă. S-a destins citind cărți sau ascultând muzica lui Mozart. Motănelul Blondu’ (n.r.: botezat așa chiar de regretatul ei soț, Nicolae Țăranu) îi dă târcoale peste tot. La ora 11, Sanda Țăranu savurează două felii cu zacuscă sau cu piure de vinete. Aşa îi spune ea. ”De fapt, e o salată de vinete, însă eu prefer să o dau prin blender, pentru că-mi place mai mult așa”, ne-a spus fosta crainică TV. De la masa de prânz nu lipsesc supa rece, din roșii, şi dovleceii pane.
Sucul de portocale sau cel din caise, necarbogazos, este desertul ei preferat, iar acesta e înlocuit, uneori, cu câte un fursec sau cu un fruct din mărul din fața casei. Livada a fost plină de fructe. Mere, prune, pere, nuci, chiar și struguri, însă pe aceștia nu-i face must, ci preferă să-i lase în grija vecinilor. Adoră, în schimb, umbra viei, care alcătuiește o boltă formidabilă. Cam așa a fost vara Sandei Țăranu, în casa de la Breaza, de care trebuie să se despartă acum cu părere de rău.