Dragă Cristi Bivolaru,
Mă adresez ție, căci prea am umplut cutia poștală a patronului echipei de fotbal Viitorul, Gică Hagi, cu scrisori numai pentru el. Meriți și tu aceeași atenție, fiind părtaș la toată povestea romantică a puștilor din Ovidiu... de la Ovidiu sau trecători pe acolo...
Căci anul acesta echipa din Ovidiu a avut două mari victorii. Una pe teren. Și, alta la TAS... Mai a dracului fu ultima. Care nu a depins de cum a antrenat Hagi echipa; de cum au jucat copiii lui minunați care pe teren cu mingea la picior au luat laurii campionatului. Și, contra cui? A nașului/finului Gică... nu mai știu exact, că la machidoni toți se înrudesc, nășesc, cumetresc etc, întru apărarea și păstrarea spiței. Bravo lor! Dar acum, totul e spre rușinea lui Gigi. Naș, fin ce o fi, dar e de rușine.
Eu unul spun sincer l-am admirat în multe dintre faptele lui, nu zic de cele creștinești, notabile și memorabile, ci de cele din fotbal, de management, de patron. Cu acțiunea asta de la TAS dl Gigi a scăzut în ochii mei. Știu că i se rupe de părerea mea: “iaca, un rapidist amărât...”. Că asta sunt: amărât! Nu avea dreptate, și nu era bine să-l dea pe Hagi în judecată la Tribunalul sportiv. Nici chiar dacă nu erau rude. Nici ca machidoni și nici ca români. Dar avem exemple mai ilustre cu una Macovei Pârâcioasa la UE
. Așa, Don Gigi a comis-o mai mult decât trebuie. Să-i ia el lui Hagi bucuria de la inimă...!!! Să-i ia chiar primul lui titlu de Campion al României cu echipa sa Viitorul Ovidiu! Urât, neelegant, mârlănește, hoțește chiar. Ce bucurie meschină ar fi avut! Dar, uite că rapidistul din mine tot își amintește că Steaua a mai comis-o așa odată. O știu măcar din folclorul acela al tribunelor ajunse la revoluție care cânta că... ”a murit beleaua! Nu mai e să dea decret/să câștige Steaua”. Noroc că lucrurile nu se mai potrivesc.
Steaua nu prea mai este. Și FCSB nu mai e Steaua... Întâmplarea făcu așa: că cel mai mare jucător care a trecut pe la Steaua, machidonul constănțean de la Sportul Studențesc, Gică Hagi, să-i sufle clonei becaline, FCSB, un titlu. Lucru care l-a enervat pe patronul FCSB. Și deoarece, întrucât, „fincă”, el nu era fiul Conducătorului iubit, s-a dus la Tribunal ca-nțepat/și s-a făcut de... o rimă. A pierdut procesul. Nici nu vreau să-mi imaginez catastrofa ce s-ar fi-ntâmplat de-ar fi câștigat. Multe constante de-ale frățiilor machedonești și de-ale românilor din fotbal nu ar mai fi rămas la ora la care se citesc aceste rânduri.Lectură plăcută...
