Dragă Ivan Patzaichin,
Recapitulând realizările românești, în general, faptele și gesturile social-politice din ultima vreme din orișicare domeniu, m-am bucurat enorm de atribuirea titlului de ”Doctor Honoris causa” de către Universitatea de Educație Fizică și Sport marelui spotiv care ești. Nu te surprinde că aceasta a venit prea târziu? Pe mine, da. Fiindcă, eu unul, care am parcurs prin viață în direct mai toate succese la tale uriașe, nu pot crede că oamenii ăștia, semenii ăștia, famenii ăia, miticii ăia, au descoperit abia acum ce bun a fost Patzaichin.
Dar hai să nu fiu cârcotaș. Bine că te-au scos din uitare, tot e ceva, fir-ar mama ei de soartă! Căci, de multicică vreme tu erai văzut mai des la spectacole, la teatru, premiere decât la sport. Din care ai fost scos samavolnic. La bunul tău simț, știu că roșești, dar ăsta e adevărul. Cine a rămas cu tine? Unii domni de la CS Dinamo. Cei care - Da!-Da!-Da! - ți-au ridicat STATUIE. Cum adică, Patzaichin să trăiască, să fie sănătos și să nu mai existe-n sport? Uite că fu posibil și așa ceva! Probabil că rezultatele catastrofale de la Rio i-au întors pe unii ”specialiști”, vechi activiști sportivi, cu fața spre tine. Ăia, ”șobo”. Ascunși de secole la minister care schimbă râzând miniștri… Funcționaru’ public să trăia’ și PSD-ul lui cu lege… Ai fost un campion incredibil. Antenor, la fel. La Olimpiadă, primele medalii veneau de la voi. Și nu veneau, nene, curgeau… Aici, pe apă, pe uscat erai nelipsit. După atâta absenteism, în caz că te întorci, tineretul sportiv de azi trebuie să consulte Google. Să afle cine ești. Dar apoi se sufocă, nu mai are aer… Iar tu, marele erou, marele campion, marele antrenor, te duci la teatru, fericit, degrevat, alături de scumpa ta soție Georgiana… Și, ușor-ușor, dintr-un mare performer, ajunseși un mare spectator. Păi, e frumos, măi tovarăși?…
Că poate s-o mai curăța clasa asta de politruci, de lichele, clienți. Tot răul vine de la ei… Ai simțit-o pe pielea ta. Numai să nu fie, Doamne ferește!, un foc de paie, o perdea, o acoperire. Căci am ajuns să ne conducă clonații serviciilor, acoperiții cu tupeu și slugile soroșiste. Faptul că, în fine, unul dintre cei mai merituoși români, Ivan Patzaichin, a reintrat în Meritocrație, e un semn bun. Pentru Ea. Numai să dureze. Numai să nu se acopere și asta…
